|
|
|
GURBULEA
Valeriu Prim-adjunct
al Procurorului general Nascut la 22noiembrie
1965 in satul Glingeni (jud. Balti). A absolvit USM in 1991 (jurist). Intre 1991-98 a lucrat in procuratura sectorului Centru (Chisinau): de la
stajiar la procuror-adjunct. Din 1998 procuror-adjunct al mun. Chisinau
insarcinat cu supravegherea generala si asistenta exercitarii justitiei.
Intre iulie 2001 – februarie 2004 secretar al Consiliului Suprem de
Securitate, din februarie 2004 este numit prim-adjunct al procurorului
general al RM. Informatie actualizata la 11 martie 2004 Sursa: “Logos-Press” |
Pe ai cui
bani se odihneşte Gurbulea la Antalya?
Centrul de Investigaţii Jurnalistice
20 august 2004
În timp ce mulţi
dintre procurori nu pot lega tei de curmei cu salariul foarte mic pe care-l
ridică lunar, neavând cu ce-şi întreţine familiile,
cei „maziliţi” îşi permit concedii de mii de euro. Pe banii
cui?
Ne-am pus această
întrebare, când am aflat că prim-adjunctul procurorului
general, Valeriu Gurbulea, ex-secretar al Consiliului Suprem de Securitate de
pe lângă Preşedinţie, se pregăteşte să
plece cu familia, al doilea an la rând, la odihnă în Antalya,
Turcia.
Răsturnare
de planuri
Potrivit ordinului semnat de
procurorul general, Valeriu Gurbulea urma să plece în concediu la 27
iulie. Centrul de Investigaţii a decis să verifice în compania
cui va pleca al doilea om în Procuratura Generală spre însoritul
litoral mediteranian. Gurbulea însă ne-a dat peste cap
operaţiunea. A plecat la odihnă cu patru zile înainte. La 23
iunie, el s-a aflat la serviciu doar câteva ore, după care,
fără să-l anunţe pe procurorul general, a luat cursa
Chişinău-Antalya.
„Filantropie”
de nevoie
Odihna familiei Gurbulea pe
litoralul Mării Mediterane a costat 3570 de euro. El a ales staţiunea
Kemer din apropierea oraşului Antalya. Hotelul Queen’s Park unde a fost
cazată familia prim-adjunctului procurorului general este unul dintre cele
mai moderne de pe litoral, fiind dat în exploatare anul acesta. După
cum am reuşit să aflăm, familia Gurbulea nu a plecat la
odihnă singură, ci în compania unor oameni de afaceri, care ar
fi „sponsorizat” acest sejur. Foaia turistică a fost procurată de la
Agenţia Sky Alliance. Nu a fost greu să verificăm la
această firmă locul unde s-a odihnit prim-adjunctul procurorului
general şi costul biletului de odihnă, însă
reprezentanţii agenţiei turistice nicidecum nu au putut găsi, la
momentul solicitării noastre, documentele care confirmau achitarea
plăţii pentru foaia turistică.
Şi
anul trecut a fost bine!
Vara
trecută Gurbulea şi familia sa s-au odihnit
timp de două săptămâni în staţiunea Belek, la
hotelul „Rixos”, tot în apropierea oraşului
Pe
banii cui?
Nu putem să nu ne întrebăm pe banii cui se
odihneşte un funcţionar în asemenea staţiuni, unde nu
întotdeauna îşi pot permite acest lux oamenii de afaceri
prosperi. Salariul prim-adjunctului procurorului general este de
aproximativ 3 mii de lei pe lună, iar venitul său anual ajunge la 35
mii de lei. Dacă e să
calculăm, odihna din vara aceasta l-a costat pe Gurbulea două bugete
anuale. Nu ştim care este venitul soţiei, dar,
judecând după faptul că este pedagog de profesie, nu credem
că are mai mult de o mie de lei pe lună. În plus, familia
Gurbulea are la întreţinere doi copii. Din câte am reuşit
să aflăm, nici unul dintre soţi nu au avut rude bogate peste hotare
care le-ar fi lăsat moşteniri de milioane ca să-şi
permită un trai pe picior larg. În plus, familia Gurbulea, de doi
ani, locuieşte într-un apartament luxos, întreţinerea
căruia costă.
Moftul
de a fi VIP
Cu o zi înainte de a pleca
spre Turcia, Gurbulea a avut o discuţie, în biroul său, cu
directorul Companiei AIR Moldova, Dorin Timciuc. Nu cunoaştem subiectul
convorbiri, dar ştim că la plecare şi la întoarcere,
familia Gurbulea a trecut prin sala VIP a Aeroportului Chişinău.
Trecerea pasagerilor prin sala VIP se face contra plată: 490 lei pentru o
persoană la plecare şi 200 - la întoarcere. De regulă,
numai businessmanii îşi permit acest lux. Dar, iată, şi un
procuror îşi satisface moftul de a fi VIP. Din
registrele sălii VIP am constatat că Gurbulea nu a
achitat plăţile necesare. Presa de la noi a dezvăluit nu o
dată despre năravul lui Gurbulea de a obţine ce-şi
doreşte fără ca să plătească. De data asta, l-a
“ajutat” Timciuc?
Pe
timpuri, cerea ţigări
De la foştii lui colegi din
procuratura municipală am aflat că, acum câţiva ani,
Gurbulea era un procuror de rând şi deseori cerea ţigări
de pe la colegi. Însă din momentul în care a fost promovat la
Preşedinţie, în funcţia de secretar al Consiliului Suprem
de Securitate, Gurbulea s-a distanţat considerabil de lumea în care
s-a format. La scurt timp, el şi-a mutat familia într-o
locuinţă luxoasă din strada Creangă.
Apartament
de 60 mii de dolari
Apartamentul cu două nivele
costa pe atunci aproximativ 60 de mii de dolari. Să-i fi scos Gurbulea din
buzunarul său? Locuinţa aparţinuse fostului preşedinte al
consiliului director al Băncii Municipale, Vasile Ştirbu, care,
potrivit organelor de drept, şi-a însuşit-o în mod abuziv
pe când deţinea funcţia de director general al SA „Termocom”.
O
tranzacţie dubioasă
Curios, dar Gurbulea a devenit
proprietarul apartamentului în timpul când Ştirbu se afla
în arestul organelor de drept. Prin urmare, tranzacţia nu a fost
chiar curată. De asemenea, pe când era la Preşedinţie, un
timp, Gurbulea venea la serviciu cu un superb automobil BMW. Sursele noastre
ne-au spus că această maşină i-ar fi fost
„dăruită” de către un om de afaceri în schimbul unor
servicii, însă până la urmă Gurbulea nu şi-a
îndeplinit angajamentele. Se vorbeşte că acum se fac presiuni
asupra celui de al doilea om în PG pentru a returna cadoul,
însă el nu prea vrea să se despartă de automobil.
Nici
măcar la Vadul lui Vodă…
Am solicitat mai mulţi
procurori pentru a afla unde-şi petrec concediile şi dacă
veniturile lor le permit să se bronzeze pe litoraluri exotice. Am
constatat că în Procuratura Generală doar câţiva
şefuleţi îşi pot permite concedii de mii de euro, în
rest, marea parte a angajaţilor nu se poate duce nici măcar la Vadul
lui Vodă.
Procurorii
mor cu dosarele în mână
Cu o
lună în urmă, regretatul Ştefan Ştogrea, recunoscut
pe timpuri drept cel mai bun anchetator din Moldova, într-o discuţie
cu reporterul Centrului de Investigaţii, se plângea că, imediat
după pensionare, la indicaţia şefilor, a fost privat de dreptul
de a se trata la policlinica MAI. Şi asta tocmai când avea cea
mai mare nevoie de tratament, pentru că toată viaţa nu a
ştiut de odihnă. Cu această tângă la inimă,
după cum au confirmat şi colegii săi, Ştefan Ştogrea
s-a şi stins din viaţă. Cu puţin timp înainte, un alt
procuror, Dumitru Cornei, care, la fel ca şi Ştogrea, a muncit
toată viaţa, fără să aibă concedii, a murit
lucrând asupra unui dosar. Soţia sa spune că era stresat de
reorganizările care au loc în prezent în PG şi se temea
că va rămâne fără slujbă în situaţia
în care i se va cere, aşa cum s-a întâmplat cu
judecătorii, să plătească o taxă de câteva mii
de dolari, pentru a fi reangajat.
O
altă deturnare de planuri
Dacă Gurbulea ne-a
scăpat la plecare spre însorita Turcie, nu am ratat şansa de
a-l întâlni la întoarcere. La 6 august, cursa
Antalya-Chişinău a întârziat cu o oră. L-am
aşteptat în sala VIP. Când ne-am apropiat pentru a-i solicita
răspunsuri la câteva întrebări, soţia sa a exclamat:
„Ţi-am spus că te vor aştepta!”, iar Gurbulea, puţin dezorientat,
a îngânat: „Încâ în Antalya am înţeles
care-i chestiunea”.
„Eu
sunt stăpân şi fac ce vreau...”
Derutat de insistenţa
noastră, Gurbulea s-a încurcat de-a binelea. Ba că nu vine de
la odihnă, deşi ne-a confirmat că a fost în Antalya, ba
că nu acordă interviuri. Până la urmă, a
început să atace. Că el ştie ce facem noi ziariştii,
cine şi cât ne plăteşte. Ne-a avertizat că o să
se apuce de capul nostru, „că va fi el revizorul, nu noi” şi
dacă la Preşedinţie nu putea face declaraţii, atunci, „la
Procuratură, el este stăpân şi face ce vrea”. N-a vrut
să ne spună pe bani cui s-a odihnit, dar a zis că numai
„concedialele” îi sunt de 1000 de dolari şi îşi poate
permite aşa ceva.
Gaşca
veselă
Sursele noastre, care au
încercat să identifice cercul persoanelor cu care s-a odihnit
Gurbulea în Antalya, ne-au spus că au mai întâlnit pe
acolo şi alţi demnitari cu funcţii importante la
Preşedinţie şi în alte structuri de stat. Deci, Gurbulea
nu este singurul care-şi permite să trăiască în lux,
fără să dea socoteală celor care-l plătesc pentru a
stârpi corupţia. Nu e rău să fii funcţionar de stat
în actuala conjunctură.
Unde-s
declaraţiile pe venit ale demnitarilor?
Am solicitat
şefului Cancelariei de Stat, Pantelei Tâltu, care este şi
preşedintele Comisiei centrale de control cu privire la declaraţiile
pe venit şi proprietate, să ne spună care sunt veniturile
şi proprietatea primelor persoane în stat şi a
conducătorilor ministerelor şi organelor de drept, dar, probabil,
pentru Tâltu şi acest tip de informaţii reprezintă secret
de stat, pentru că nu ne-a răspuns până în prezent.
Constatăm, cu regret, că pentru acest demnitar, dar şi pentru
mulţi alţii, plătiţi din banii noştri, ai contribuabililor,
nu există lege, or, vorba lui Gurbulea, „eu sunt stăpân şi
fac ce vreau”.
Comitetul obstesc de combatere a
coruptiei sustine ca persoanele cu functii de
raspundere din conducerea de
varf tolereaza abuzul in serviciu
AP FLUX, 9
septembrie 2003
Mai multe persoane cu functii de
raspundere din MAI, Procuratura Generala si din sistemul judiciar sunt
invinuite de catre Asociatia de protectie a drepturilor cetatenilor
"Adjuta-Cives" si de Comitetul obstesc de combatere a coruptiei si
protectionismului (COCCP) de "abuz in serviciu, santaj, protectionism si luare
de mita".
Presedintele
"Adjuta-Cives", Andrei Luchian, a declarat marti presei ca
"presedintele Consiliului Suprem de Securitate (CSS), Valerii Gurbulea,
folosind increderea presedintelui Voronin, contrar obligatiilor sale, numeste
si repartizeaza in functii oamenii sai in MAI si in Procuratura, pentru a-i
folosi in interese meschine". "Fosta sotie a lui Gurbulea, care era
un simplu notar, a fost plasata de el la functia de ministru adjunct al
Justitiei, iar prietenul de familie, Vasile Dolghieru, a devenit ministru al
Justitiei", a mentionat Luchian.
Mai mult, potrivit acestuia, la
indicatia lui Gurbulea, judecatorii si procurorii au eliberat-o, inainte de
termen, la 30 iunie curent, pe Larisa
Focsa, care a fost retinuta impreuna cu Grigorii Caramalac si alti
membri ai gruparii "Bulgaru", "chipurile, pe motivul bolii, in
pofida protestelor anchetei si a numerosilor martori". "Focsa, fiind protejata de sistemul
judecatoresc actual, inclusiv de Curtea de Apel si de Curtea Suprema de
Justitie, a fost scutita de plata impozitelor", sustine Luchian.
"Adjuta-Cives" si
COCCP intentioneaza sa efectueze o ancheta independenta privind implicarea
acestor persoane in actiuni nelegitime si sa ceara tragerea lor la raspundere.
SIS–ul tace. Voronin tace. Gurbulea
trebuie sa taca?
Ileana
Rusu,
Accente, Nr 101, 25 septembrie 2003
Acum doua saptamani, in incinta
Agentiei de presa "Infotag", a avut loc o conferinta de presa,
initiatorul careia era Comitetul Obstesc pentru Prevenirea Coruptiei si a Protectionismului. Presedintele asociatiei, Andrei
Luchian, informa presa despre cazul Larisei Focsa, acuzandu–l pe Valeriu
Gurbulea, secretarul Consiliului Suprem de Securitate, de protectionism si
implicare in eliberarea ei.
Potrivit lui Luchian,
Gurbulea ar fi sunat–o personal pe judecatoarea Nadejda Mazur, indicandu–i s–o
elibereze de sub arest pe Focsa. Presa de opozitie de la Chisinau publica
aceasta stire in primele pagini. Nu insa si cea guvernamentala. Oficiosul
"Moldova Suverana" insera un articol despre episoade mai putin
cunoscute din viata lui Andrei Luchian. Intr–un fax, sosit la
"Moldpres" de la un telefon anonim, se vehicula ca presedintele
"Adjuta–Cives" ar fi fost condamnat de trei ori pentru "crime
contra proprietatii". Potrivit informatiei sosite la ziar prin fax,
"prin sentinta judecatoriei raionului Soroca, din 1 decembrie 1970, A.
Luchian a fost condamnat la doi ani privatiune de libertate pentru comiterea
crimei prevazuta de art. 119, al.2 CP, furt din proprietatea privata. Prin
sentinta judecatoriei Rabnita din 18 februarie 1972, Luchian a fost condamnat
la patru ani privatiune de libertate pentru comiterea crimei prevazuta de art.
146, al.2 CP — sustragerea de bunuri din avutul proprietarului prin jaf insotit
de violenta, iar prin sentinta judecatoriei raionului Criuleni din 18.05.89,
Luchian a fost condamnat la munca corectionala pentru comiterea crimei
prevazuta de art. 214 CP (samavolnicie). Conform sentintei, A. Luchian, facand
parte dintr–o grupare criminala specializata in comiterea atacurilor
talharesti, a rapit, impreuna cu alte persoane, un cetatean, l–a legat de un
copac si l–a amenintat cu un cutit, incercand astfel sa–si restituie averea
furata. Specialistii (n. r. — care specialisti, nu se stie) considera ca A.
Luchian apara interesele lumii criminale". Acesta, dragi cititori, este
continutul faxului talmacit de angajatii presei servile Puterii. Cel mai curios
moment in aceasta poveste este faptul ca nici Voronin, nici consilierii sai,
nici Gurbulea n–au incercat barem sa dea un raspuns, oricat de concis si de
evaziv ar fi, la scrisorile expediate de "Adjuta–Cives" la intervale
egale de timp. In schimb, Gurbulea declara presei ca nu are nici cea mai mica implicare in cazul Focsa.
"Mi–am
rascumparat vina"
Contactat de
ACCENTE, A. Luchian n–a negat faptul ca a stat in inchisoare. "Am
raspuns pentru infractiunile comise, de ce mi–ar fi rusine sa recunosc ca eram
un copil de doar 16 ani cand am furat niste stiuleti de porumb? Ar fi cazul ca
si cei nominalizati in comunicatele noastre sa raspunda pentru incalcarea grava
a legislatiei". Ulterior, saptamana trecuta, drept raspuns la acuzatiile
aduse de Putere in presa guvernamentala, "Adjuta–Cives" convoaca
presa pentru o alta conferinta, care urma sa se desfasoare in acelasi loc —
agentia de presa "Infotag". Au inchiriat sala pentru luni, ora 12.00,
au achitat taxa pentru chirie si serviciile prestate, dar, cand s–au prezentat
la timpul fixat, li s–a spus ca nu mai pot fi gazduiti. Alexandru Tanas,
directorul agentiei, a declarat ACCENTE–lor ca "aceasta este o taina
comerciala" pe care nimeni nu–i poate obliga s–o divulge. Reporterului de
la "Moldavskie Vedomosti", managerul "Infotag"–ului i–a
comunicat ca, imediat dupa semnarea contractului cu "Adjuta–Cives",
au primit o oferta destul de pompoasa si sala de conferinte va fi ocupata de
comanditari toata saptamana. "Nu vom actiona in judecata
"Infotag"–ul, desi avem destule motive s–o facem, ne–a spus Luchian.
In schimb, vom vedea cum procedam in cazul publicatiilor care ne–au acuzat fara
probe". Sursa citata a mai mentionat ca nu o singura data a fost
amenintata prin telefon cu rafuiala fizica, in cazul in care nu va renunta la
declaratii si conferinte.
Un
apartament luxos drept rasplata
Intr–o scrisoare adresata directorului
SIS, Ion Ursu, Comitetul pentru prevenirea coruptiei si a protectionismului
face trimitere la relatiile lui V. Gurbulea cu judecatoarea N. Mazur, care
coincid in timp cu perioada detinerii de catre actualul secretar al Consiliului
Superior de Securitate a postului de viceprocuror al municipiului Chisinau.
"Atunci, Gurbulea a ajutat–o pe directoarea firmei "Respect", V.
Zavgorodnaia sa privatizeze ilicit constructia din strada Vasilenco 20,
efectuata in pofida faptului ca in acea casa locuiau deja familiile Sleahtici,
Chiriac si Negru. Din vara anului trecut, dosarul pe acest caz se afla pe rol
la judecatoarea Mazur. In petitia din luna iulie a.c.,
va informam despre faptul ca Gurbulea a primit "drept rasplata" un
apartament complet mobilat intr–o casa de elita din strada Creanga. Detinem
date care ne permit sa afirmam ca locuinta respectiva a apartinut anterior lui
V. Stirbu, ex–director al SA "Termocom", director al Bancii
Municipale. Organele de drept au declansat Impotriva lui mai multe actiuni penale,
Stirbu fiind banuit de furt din averea statului in marime de 2 mlrd. lei. In consecinta, Stirbu a fost eliberat de sub arest,
dosarele — clasate, iar apartamentul sechestrat a intrat in posesia lui V.
Gurbulea. Intr–un interviu acordat ziarului "Kisiniovskie novosti"
din 12 septembrie curent, el declara ca a procurat aceasta locuinta in mod
legal. Va rugam, dle Ursu, sa verificati declaratia privind venitul anual al
dlui Gurbulea", se arata in textul scrisorii.
Mentionam ca, din lipsa de
probe, nu facem nici o afirmatie vizavi de cele enuntate in mesajul expediat
instantelor superioare ale R. Moldova. Suntem insa convinsi ca intr–un oricare
alt stat al legii, daca unui functionar i s–ar fi imputat asemenea acuzatii,
impotriva lui ar fi fost pornita imediat o ancheta, iar el, functionarul, pe
toata perioada anchetei, ar fi fost suspendat din post.
P.S.
Prin culoarele secrete ale puterii de la Chisinau, se zvoneste tot mai des ca
atentatul din 9 octombrie 2002 asupra ziarului ACCENTE s–a produs conform planului
lui Valeriu Gurbulea.
Dumitru Lazur
Jurnal de Chisinau, nr. 290 din 18 iunie 2004
Cea mai “prolifică”
escroacă din scurta istorie de independenţă a Republicii Moldova
- Larisa Focşa, o duduie care a uşurat buzunarele unor persoane de
peste un milion de dolari - este şi astăzi cercetată penal
în stare de liberate, deşi riscă până la 25 ani de
puşcărie. Pătimiţii susţin că escroaca are “pile”
în instituţiile de stat şi în lumea interlopă, de
aceea ar putea ieşi basma curată şi din această
încurcătură.
Larisa Focşa, 40 ani, face
primii paşi în “business” la sfârşitul anului 1993.
Înregistrează pe numele ei sau a rudelor câteva firme
(“Imagine”, “Saturn”, “MVT”, “Alcer”, “Atlant-Focşa”, “Oloi VC”,
“Premiant”, “Falteto” etc.), chipurile specializate în vânzare,
cumpărare şi export de produse. Pare-se, întreaga activitatea a
“afaceristei” se limita însă numai la înşelarea oamenilor
de afaceri. Potrivit Inspectoratul Fiscal de Stat, “SRL “Saturn” nu
prezintă dări de seamă începând cu trimestrul II al
anului 1994”.
De unde atâta tupeu? În 1993 Focşa ar fi “tras ţeapa”
unui afacerist din Taraclia. Pentru a-şi recupera banii, tipul s-a adresat
după ajutor la ortacii lui Grigorie Karalamak, zis “Bulgaru”. Din
“discuţiile” cu femeia, bulgarii ar fi depistat că au de afacere cu
un escroc cu o putere de convingere nemaipomenită. I-ar fi propus
“protecţia” în schimbul colaborării. Adică periodic să
verse în “bugetul” grupării sume importante de bani. Zis şi
făcut! De atunci Focşa acţionează fără
frică.
Victimele
Escroaca ţintea în
special în oameni de afaceri, dar nu erau de lăsat nici
cetăţenii de rând. Uneori nu-şi aborda victimele direct,
ci prin intermediul “prietenilor” lor, care o prezentau pe escroacă drept
“o femeie de afaceri de încredere, cu care poţi bate palma
fără frică”. După ce schemă acţiona? De
regulă, Focşa se dădea drept “realizator de mărfuri”, implorându-l
pe businessman să-i livreze 10-20 tone de greu, făină,
hrişcă, carne etc. (orice!), fiindcă ar fi găsit un
cumpărător care ar da un preţ dublu. Normal că nu
plătea o para chioară pentru marfă, promiţând că
se achită după încheierea tranzacţiei. Alteori,
Focşa, sub acelaşi pretext, îi ruga pe oameni să-i fie
parteneri de afaceri. Ei vin cu “verzişorii” (de regulă,
împrumutaţi de la prieteni sau vecini), iar ea cu “reţeaua de
comerţ”.
Pătimiţii susţin că Focşa este un cunoscător
desăvârşit al psihologiei umane. Unii sunt predispuşi
să creadă că femeia are capacităţi paranormale, iar o
singură privire de-a ei te face “supus ca un copil”. “Parcă fusesem
“programat” să găsesc de sub pământ bani pentru
Focşa. Nu mă speria faptul că
anterior nu-şi ţinuse promisiunile. Practic nu judecam lucid. M-a vrăjit!”,
îşi amintesc păţiţii.
Una din victime a cunoscut-o pe
Larisa Focşa în mai 1996. “Mi-a fost prezentată de către o
bună prietenă. Mă implora să-i împrumut câteva
zeci de mii de dolari. Spunea că are nevoie urgentă de bani pentru
achitarea taxelor vamale la un transport de zahăr
importat. Ezitasem un pic… Atunci femeia a căzut în genunchi
în faţa mea - îmi pupa picioarele şi bocea întruna.
În cele din urmă, am căzut de acord…”, îşi
aminteşte pătimita.
Garanţii
Un alt “as” din mâneca lui
Focşa erau rudele sus-puse în instituţiile de stat, aduşi
drept “garanţi” în afacere. Unchiul ei, Sergiu Fandofan, ex-director
general al Departamentului Protecţiei Mediului Înconjurător, o
prezenta tuturor pe nepoată ca “o duduie cinstită”. Larisa mai era
“asistată” şi de soţul său, Valter Focşa, doctor
în ştiinţe medicale, angajat la Catedra de Anatomie din cadrul
Universităţii de Stat de Medicină “N. Testimiţeanu”.
În ziua fixată pentru
returnarea datoriei, Larisa nu mai răspundea la apelurile telefonice. Unii
bănuiseră că ceva nu e curat la mijloc, mergând direct la
sediul firmei. Acolo îi aştepta o altă surpriză. Vreo 50
de oameni veniseră cu aceeaşi durere… Potrivit Asociaţiei
“Adjuta-Cives”, organizaţie care şi-a propus să apere drepturile
tuturor pătimiţilor în cazul Focşa, după acest
scenariu au fost “fraierite” peste 200 persoane fizice şi juridice din
Republica Moldova şi chiar din România.
Ameninţări
Pătimiţii susţin
că toate încercările lor de a ajunge la un numitor comun cu
“monstrul în fustă” au fost în van. Insistenţele erau tratate
cu indiferenţă totală, femeia, cu faţa senină,
zicându-le că nu a avut de afacere cu ei. Ce urma? Toţi
păţiţii afirmă că erau permanent terorizaţi
şi ameninţaţi de persoane necunoscute sau din anturajul
escroacei, care insistau ca ei să uite de “pretenţiile financiare”.
Însă, se pare, Larisa Focşa nu s-a oprit numai la
ameninţări. Potrivit datelor Adjuta-Cives, cel puţin patru
persoane care i-au dat cu împrumut marfă de sume importante în
dolari şi care insistau cu “sâcâielile” lor, la puţin
timp după aceasta, au decedat subit, în circumstanţe
misterioase.
Cazul
Ţurcanu
În 1997, Iacob
Ţurcanu, pe atunci şef al Biroului de Inventariere Tehnică din
mun. Chişinău, îi împrumutase escroacei 20.000 de dolari.
Încercările bărbatului de a-şi recupera banii nu au fost
încununate de succes. De aceea, el a decis să depună
plângere la poliţie. “Am convenit să mergem la comisariat”,
îşi aminteşte unul din pătimiţi. “Însă,
în ziua cu pricina, Ţurcanu nu a mai venit. L-am sunat la mobil. Nu
răspundea. Atunci am mers direct la el, la serviciu. Secretara mi-a spus
că şefu’ a decedat…”.
Iacob Ţurcanu a fost găsit mort în garaj, intoxicat cu gazele
emanate de ţeava de eşapament a automobilului său. Poliţia
a examinat două versiuni - sinucidere sau un accident nefericit. Abia
peste patru luni de la incident, când dosarul
fusese deja clasat, în sângele bărbatului cică fusese
depistată substanţă clofilin. Rudele nu au mai insistat ca
dosarul să fie repus pe rol de frica de a nu sfârşi şi ele
la fel. Procuratura Generală a RM consideră şi astăzi
că “dosarul intentat la 30 iunie 1997, pe cazul decesului lui I.
Ţurcanu, a fost clasat legal.”
Cazul
Kovaliov
O soartă similară a
avut şi militarul Alexei Kovaliov, care timp de câteva luni împrumutase
de la prieteni 170.000 dolari pentru a procura marfă împreună
cu Larisa Focşa. Când şi-a dat seama că a fost tras pe
sfoară, potrivit Adjuta-Cives, Kovaliov s-ar fi adresat la Comisariatul de
Poliţie Ciocana cu cererea de a începe o urmărire penală
pe numele Larisei Focşa, însă oamenii legii nu “au găsit
nici un motiv”. În iarna lui 1998, bărbatul a fost “aruncat” de pe
un pod din Chişinău. Ancheta însă a considerat că e
vorba despre sinucidere, clasând dosarul. Nici atunci, anchetatorii nu
s-au încumetat să facă legătură între moartea
lui Kovaliov şi suma de bani împrumutată lui Focşa.
Procuratura Generală a recunoscut că refuzul procuraturii Botanica de
a intenta un dosar penal în cazul morţii lui Kovaliov a “fost luat
în grabă şi neîntemeiat”. Să
înţelegem, dle Procuror General, că dosarul Kovaliov a fost
repus pe rol?
Cazul
Gumeniuk
Povestea soţilor Ion
şi Natalia Gumeniuk este şi mai tragică. Larisa s-a adresat la
ei cu rugămintea de a-i găsi urgent câteva miişoare de
dolari, promiţând să-i răsplătească generos. Natalia
a crezut-o şi rapid a împrumutat de la vecini sume importante de
bani. Când şi-a dat seama că a căzut în capcana
escroacei, Natalia a suferit un atac de cord, decedând la spital.
Disperat, soţul ei s-a întors acasă, punându-şi
ştreangul de gât… Adjuta-Cives susţine că, în ziua
morţii, Natalia ar fi fost vizitată de Focşa, iar la puţin
timp de la decesul soţilor, apartamentul lor a fost devastat de hoţi,
care ar fi furat şi recipisele semnate de Focşa. În urma
verificării circumstanţelor în care au decedat Natalia şi
Ion Gumeniuk, Procuratura Generală a ajuns la concluzia că “moartea
n-a fost violentă”.
Invulnerabilă?
Din 1996, Larisa Focşa a
tot fost protagonista a zeci de dosare penale, însă de fiecare
dată escroaca rămânea nepedepsită. Instituţiile de
drept dau vina pe “lacunele” din Codul Penal, de care avocaţii femeii
profită pe deplin.
Andrei Luchian, preşedintele Asociaţiei “Adjuta-Cives”, susţine
că eliberarea escroacei se datorează relaţiilor pe care aceasta
le are în instituţiile de stat şi în lumea
criminală, în special fiind vorba despre gruparea criminală
“Bulgaru”. “Suntem dispuşi să credem că Focşa este
protejată de un “car” de procurori, judecători, poliţişti
care o ajută să iasă basma uscată din orice
încurcătură. Desigur că aceştia sunt remuneraţi
generos pentru serviciile lor. Cum altfel se explică invulnerabilitatea
ei? Potrivit surselor noastre, chiar înalţi funcţionari din
anturajul preşedintelui Vladimir Voronin ar face jocul escroacei…”,
menţionează Luchian.
CITIŢI
ÎN EDIŢIA DE VINERI!…
graţie
căror “pile” a scăpat nepedepsită, în 1997, Larisa
Focşa, după ce Departamentul Anticorupţie i-a intentat un dosar
penal în care figurau peste 70 de pătimiţi, prejudiciul fiind
estimat la peste 1 mln dolari; mărturii inedite ale procurorilor şi
anchetatorilor ce au avut tangenţe cu dosarul Focşa!
Jurnal de Chisinau, nr. 292 din 25 iunie 2004
Din 1996, Larisa Focşa, cea
mai prolifică escroacă din R. Moldova, a fost protagonista a zeci de
dosare penale, însă de fiecare dată rămânea
nepedepsită. Cel mai aproape de puşcărie a fost în 1997,
însă şi atunci, ca prin minune, femeia a scăpat basma
curată.
În 1997, temutul
Departament Anticorupţie a intentat pe numele Larisei Focşa dosarul
penal nr. 97427005 în baza articolului 123 prim Codul Penal al Republicii
Moldova (sustragerea în proporţii deosebit de mari din avutul
proprietarului), riscând până la 25 ani de pârnaie.
În dosar figurau circa 70 de pătimiţi, iar prejudiciul material
fusese estimat la peste 1 mln dolari (!) – o sumă exorbitantă pentru
standardele de trai de atunci, dar şi de astăzi.
Luni în şir,
lucrătorii operativi ai neînfricatului general Nicolae Alexei adunau
dovezi concludente care ar demonstra vinovăţia escroacei.
Ex-angajaţii Departamentului ne-au declarat sub acoperirea anonimatului
că la sediul firmelor conduse de Larisa Focşa şi la domiciliul
ei au fost efectuate zeci de percheziţii în speranţa de a
depista “corpuri delicte”, însă “fiara milionară” era extrem de
prevăzătoare, reuşind să şteargă toate urmele.
Eroii
pătimiţi
Asul poliţiştilor
în timpul anchetei erau chiar depoziţiile pătimiţilor
şi martorilor, de fapt, foarte convingătoare, fiindcă erau
susţinute cu dovezi documentare (recipise, acte de garanţie etc.),
semnate chiar de inculpată. Printre victime se numărau atât
oameni de afaceri din Republica Moldova şi de peste hotare, cât
şi cetăţeni de rând, printre care şi un
bătrân, Erou al Muncii Socialiste.
Pavel C. a lucrat o viaţă cu sudoarea frunţii, adunând
bănuţ cu bănuţ o avere ce i-ar fi asigurat un trai decent
la pensie. Însă întâlnirea cu Larisa l-a nenorocit. Ca
şi în cazul altor pătimiţi, Focşa s-a dat drept
“comerciant de mărfuri”, implorându-l să fie partener de
afaceri. El vine cu “verzişorii”, iar ea cu “reţeaua de comerţ”.
De atunci, bătrânul nu şi-a mai văzut banii… Într-un
sfârşit, este emis un mandat de arest pe numele Larisei Focşa,
care este închisă în izolatorul Departamentului. Imediat,
generalul Nicolae Alexei declară, în cadrul unei interviu la TVM,
că „Focşa va fi pedepsită în conformitate cu buchea
legii”, însă nu trec nici trei zile, că duduia poate fi
văzută plimbându-se pe străzile capitalei. De ce a fost
eliberată Focşa, rămâne o enigmă pentru victimele ei.
Unele sunt predispuse să creadă
că i-a hipnotizat pe oamenii legii, pare-se, cu ajutorul portmoneului
gros.
Dispariţie
în lanţ
Imediat
după eliberarea escroacei, martorii renunţau la depoziţiile
făcute mai devreme, iar unii pătimiţi îşi
retrăgeau cererile, renunţând la „pretenţiile financiare”.
Mulţi nu-şi motivau decizia, spunându-le anchetatorilor că
“vor găsi limbă comună cu Focşa fără a apela la justiţie”. În timpul
investigaţiilor, ancheta stabilise cu exactitate că gruparea
criminală a lui Grigori Karamalak, zis „Bulgaru”, proteja afacerile
ilegale ale Larisei Focşa. Poliţiştii presupunea că anume
ortacii din anturajul “găştii interlope” îi intimidau,
ameninţau verbal sau chiar fizic pe cetăţenii creduli ce i-au
împrumutat femeii sute de mii de dolari. Dar nu dispuneau de suficiente
dovezi pentru a-i reţine. Despre moartea enigmatică a
pătimiţilor Iacob Ţurcanu, Alexei Kovalciuc şi soţii
Gumeniuk, JURNAL a scris în primul episod al serialului.
În cele din urmă,
anchetatorul Mereniuc a clasat dosarul intentat Larisei Focşa. Potrivit
Asociaţiei “Adjuta-Cives”, organizaţie care şi-a propus să
apere drepturile tuturor pătimiţilor în cazul Focşa,
poliţistul pur şi simplu ar fi fost “hipnotizat de escroaca cu
capacităţi paranormale”. În plus, Mereniuc i-ar fi
împrumutat personal femeii 16.000 dolari, împrumutaţi de la
vecini şi prieteni, devenind şi el astfel o victimă a “fiarei”.
Câteva luni mai târziu, dosarul a fost repus pe rol, fiind
încredinţat aceluiaşi Mereniuc, însă şi de
astă dată este “clasat cu succes”.
Potrivit Adjuta-Cives, un an mai
târziu, la „insistenţele” Larisei Focşa, Mereniuc ar fi sustras
din safeurile Departamentului Anticorupţie volume întregi din
dosarul intentat lui Grigori Karamalak. Actele care dovedeau
vinovăţia lui “Bulgaru” au dispărut fără urmă,
iar Mereniuc nici măcar n-ar fi primit toţi banii promişi, fiind
dus de nas de duduie. La insistenţele pătimiţilor, dosarul
Larisei Focşa a fost reexaminat de alte două ori în 2001
şi 2003, însă de fiecare dată avusese aceeaşi
soartă – “la coşul de gunoi”.
Potrivit unor surse, în
cazul dosarului Focşa se lucra anume spre clasare, o practică
judiciară răspândită în Republica Moldova. Care e
schema de lucru? Chiar în primele file ale dosarului de mii de pagini sunt
plasate depoziţiile dubioase sau tendenţioase ale unor martori sau
pătimiţi, procurorul făcându-şi impresia că au
de-a face cu un dosar de mâna a doua. Fără a mai consulta
întreg dosarul, justiţiarul îşi spune verdictul – “de
clasat în lipsa componentei infracţiunii”.
To be
continued…
Cei mai neînfricaţi
pătimiţi continuă să lupte şi astăzi cu “furia
în fustă”. Unele episoade din dosarul din 1997 au fost comasate cu
dosarul intentat de Comisariatul General de Poliţie în 2003,
urmând a fi expediate în instanţa de judecată.
Pătimitul Pavel C., Erou al Muncii Socialiste, a obţinut
câştig de cauză într-un dosar civil intentat Larisei
Focşa, însă executorii judiciari i-au declarat franc că
„femeia nu are un sfanţ în cont, nu are proprietate
înregistrată pe numele ei, astfel încât conform
legislaţiei în vigoare nu poate fi silită să-i returneze
banii”. Paradox! Bătrânul speră, totuşi,
să-i ajungă zile pentru a o vedea pe femeia
care i-a distrus viaţa după gratii. Nu mai aşa
crede că va fi răzbunat pe deplin…
Alte
dosare
Dosarul din 1997 nu este unicul
pe conştiinţa Larisei Focşa. Potrivit Asociaţiei
Adjuta-Cives, în 1998, Comisariatul de Poliţie Ciocana a intentat un
dosar penal privind neachitarea datoriei de 210.000 lei faţă de stat.
Rezultatul este previzibil: clasat de cinci ori.
În 1999, CP Râşcani porneşte cauza penală
împotriva L. Focşa privind neachitarea intenţionată a
impozitelor de 55.847 lei. Anchetatorul încetează ancheta în
baza legii privind amnistierea, deşi femeia nu-şi recunoscuse vina.
În acelaşi an, la Procuratura sectorului Râşcani se
adresează zece cetăţeni “uşuraţi” de Focşa de
peste 100.000 dolari. Dosarul este clasat de şase ori, iar
pătimiţii nu şi-au mai văzut banii până
astăzi.
În primăvara anului
trecut, angajaţii Comisariatului General de Poliţie au pornit un nou
dosar penal împotriva escroacei în baza plângerilor unui grup
de pătimiţi. Aceştia spun că, în perioada
ianuarie-martie curent, şarlatana i-a jecmănit de 167.000 dolari,
folosind aceleaşi metode de “persuasiune”. La 12 mai, Focşa este
reţinută, însă ajunsă după gratii, ea se
îmbolnăveşte subit. Judecătoria Centru nu se dă din
prima la “provocări”, pe numele femeii fiind eliberat mandat de arest pe
20 zile, iar mai apoi - pe 30 zile. La 30 iunie, în urma demersurilor
făcute de persoane cu funcţii de răspundere din cadrul
procuraturii şi a insistenţei avocatului învinuitei, Larisa
Focşa este eliberată.
Acum un an, anchetatorul Valeriu
Ştefăneţ a declarat că, până în toamna lui
2003, dosarul va fi expediat în judecată. Însă abia luna
curentă este posibil ca numai câteva episoade să ajungă
în instanţă. Pătimiţii, totuşi, speră
că de astă dată magistraţii vor fi obiectivi şi
nu-şi vor mai bate joc de ei…