TARLEV A VANDUT PAINEA DIN TARA

Departamentul de Investigatii al API

Criza painii - o inventie a guvernantilor

Pentru ca in toata ziua autoritatile se dau in spectacol tot incercand sa rezolve criza painii, am incercat sa vedem daca exista cu adevarat o criza a painii si daca este cu adevarat o consecinta a calamitatilor naturale sau este provocata de guvernanti. Informatiile pe care le-am obtinut din diferite surse sunt de-a dreptul controversate. Din august pana in decembrie 2002 Moldova a exportat o cantitate intre de 250 si 300 mii tone de grau alimentar. De remarcat ca in diferite institutii abilitate cifra privind exportul de grau este diferita. In anul curent, potrivit Inspectoratului Produselor Cerealiere, a fost exportata o cantitate de circa 15 mii tone de grau. Daca facem un simplu calcul matematic, obtinem ca din roada record de 1 mil. 200 mii atestata anul trecut s-a exportat o cantitate de aproximativ 300 mii tone.

Consumul anul de grau in republica este de 400 mii tone. Atunci, unde este restul graului - peste 500 mii de tone? Exact necesarul care-i trebuie republicii pentru consum anual. O eventuala criza a painii, potrivit specialistilor in domeniu, a putut fi prevenita, pentru ca inca din toamna Guvernul a fost avertizat ca cea mai mare parte din semanaturile de grau au fost compromise de geruri si ca anul agricol nu va fi favorabil culturilor cerealiere. "Numai intr-o tara cu o guvernare proasta se poate ajunge la o criza, dupa un an agricol in care s-au obtinut recolte record de grau", spun specialistii. Deci, toata invalmaseala in jurul painii nu este decat o provocare speciala facuta de guvernanti. De ce? Pentru ca sa justifice cresterea preturilor si sa favorizeze anumiti agenti economici cu "crasa" in structurile puterii in obtinerea unor venituri fabuloase. Dar cum se intampla de obicei, in toate situatiile de criza, se gasesc oameni care profita pentru a se imbogati. La noi acest lucru se face cu concursul guvernantilor. Altfel cum am explica faptul ca de la inceputul anului si pana in iulie curent anumiti agenti economici au exportat masiv graul alimentar si cel furajer.

Guvernul spune ca nu s-a exportat grau

La Inspectoratul Produselor Cerealiere din cadrul Ministerului Agriculturii, institutia care, potrivit statutului sau, trebuie sa certifice toate produsele cerealiere care intra si ies din tara, am aflat ca de la 15 februarie curent din Moldova nu s-a mai exportat grau. La cererea Inspectoratului Produselor Cerealiere, Ministerul Agriculturii a blocat exportul de grau, desi oficial nu a fost luata vreo decizie. Seful Directiei pentru agricultura a Cancelariei de Stat, Anatol Spivacenco, ne-a spus ca anul acesta nu s-a exportat grau, pentru ca "si asa ne confruntam cu o criza a painii". Aceasta este partea oficiala, realitatea insa este cu totul alta. La Serviciul de Politici Comerciale din cadrul Ministerului Agriculturii din Romania, dna Vasilescu ne-a comunicat ca in opt luni ale anului curent din Republica Moldova s-a importat o cantitate de 26.663 tone de grau. Am tinut sa precizam daca Romania a importat grau din R.Moldova in lunile iunie, iulie si august, cand la Chisinau criza painii era in toi.

Raspunsul a fost afirmativ. Sa nu fi stiut primul-ministru Vasile Tarlev ca graul se scoate din tara? Conform unor documente pe care le-am obtinut de la o vama, din ianuarie pana in iulie s-au exportat cantitati masive de grau catre firme din Romania. Si nu de oricine, ci de Gospodaria Taraneasca "Tarlev Petru" din Bascalia, Basarabeasca, condusa de varul primului ministru. In timp ce ambasadorii, la cererea premierului, cerseau ajutoare in grau de la inaltele curti, varul sau, Petru Tarlev, exporta zilnic sute de tone de grau alimentar. Este semnificativ faptul ca o gospodarie taraneasca numai in jumatate de an a avut afaceri, pe care noi am reusit sa le identificam, in valoare de 1 milion 200 mii dolari. Aceasta numai de la export-importul de grau, fainii de grau si seminte de floarea soarelui. Nu am avea nimic cu acest agent economic, daca ar activa in conditii egale cu ceilalti. Cunoastem insa cazuri cand multi agenti economici, dupa ce au investit sume considerabile in afaceri cu grau si floarea soarelui, au falimentat din cauza ca la vama nu li s-a permis sa exporte grau si floarea soarelui, cu toate ca oficial nu au existat interdictii in acest sens.

Nu am putut verifica toata cantitatea de grau scoasa din tara de fratele premierului, pentru ca la Departamentul Vamal ni s-a raspuns oficial ca informatiile despre tranzactiile agentilor economici sunt confidentiale. Normal. Nimeni nu-l poate verifica. Organele de control nu se ating de cineva daca nu au indicatii. Conform documentelor de care dispunem, Petru Tarlev a importat din ianuarie pana in iunie grau de la agenti economici din Rusia, intre care "MEER", "Tiumazinschii elevator" si "RS-Zernosemena" si a exportat, in aceeasi perioada, grau catre Terra Group si Impex SRL din Romania. Este interesant faptul ca graul importat din Rusia era de categorie inferioara, iar cel exportat catre Romania - de calitate superioara. Va propunem doar cateva cifre interesante din documentele de care dispunem. De exemplu, la 11 aprilie 2003 Gospodaria taraneasca Tarlev Petru importa de la "RS Zernosemena" din Rusia 134 tone de grau alimentar clasa IV la pretul de 11 mii de dolari, iar la 17 aprilie exporta catre Terra Group 132 tone de grau alimentar la pretul de 20 mii de dolari. La 9 iunie importa de la DP Tiumazinschii elevator pentru DOO Sranagrogaz 130 tone cu 10 mii de dolari, iar la 18 iunie exporta catre Terra Group 132 de tone la pretul de 20 mii dolari.

De la inceputul lunii iulie, exact cand a inceput invalmaseala in jurul crizei painii, GTTP incepe sa importe de la compania romaneasca Terra Group deja faina de grau. Paradoxal, agentul economic respectiv a exportat grau catre Terra Group de la care apoi aduce faina. Am incercat sa aflam de la angajatii SA "Franzeluta", cel mai mare producator de paine, daca intreprinderea se confrunta intr-adevar cu lipsa de faina pentru producerea painii. Ei ne-au spus ca in iulie hambarele sectiei de coacere a painii erau pline cu faina. Nu s-a simtit lipsa de faina nici la producere a macaroanelor, mai ales ca in iulie a fost adusa o cantitate de faina de la o organizatie internationala, care, desi era directionata sectiei de macaroane, a mers tot la producerea painii, ne-au spus sursele citate. Despre faptul ca "Franzeluta" are rezerve suficiente de faina au declarat in mai multe randuri reprezentantii administratiei "Franzeluta". Deci nu exista temei ca SA "Franzeluta" sa se confrunte cu lipsa de faina. La mai multe magazine am aflat ca primesc aceeasi cantitate de paine, doar ca din cauza agiotajului din jurul problemei paini populati cumpara mai mult decat de obicei. Am incercat sa verificam daca Terra Group din Romania a importat grau din Moldova. Desi s-au aratat amabili sa ne ajute, reprezentantii administratiei agentului economic respectiv au evitat sa ne dea datele promise. Cert este faptul ca nimeni dintre cei cu care am discutat nu a negat ca in prima jumatate a anului curent compania a importat grau din Republica Moldova. Este insa interesant un alt fapt. Terra Group nu figureaza printre cei 70 de agenti economici carora Guvernul Romaniei le-a acordat in august curent licenta pentru importul de grau, care beneficiaza de scutiri de TVA.

Tertipuri de contrabanda

Daca Ministerul Agriculturii spune ca nu s-a exportat grau, iar ministerul de resort din Romania afirma contrariul, lucru confirmat si de documentele de care dispunem, inseamna ca nu e totul curat in aceasta afacere. Exista destule scheme arhicunoscute de pungasit statul. Nu excludem ca GTTP a facut si export fictiv. Se perfecteaza documentele la vama precum ca graul a fost exportat, iar statul trebuie sa-i restituie agentului respectiv taxa pe valoare adaugata in marime de 20 procente din costul marfii. Daca tinem cont ca agentul economic despre care vorbim a scos din tara, potrivit documentelor de care dispunem, productie de peste un milion de dolari, calculati si veti vedea aproximativ ce suma i-a fost returnata de catre stat. Din banii publici. Dar daca luam in calcul faptul ca graul a fost procurat de la tarani in toamna trecuta, la pret de nimic, iar in primavara revandut la preturi bune, suma veniturilor acestui agent economic se ridica considerabil. Mai multi producatori ne-au comunicat ca au fost impusi de autoritati sa dea graul in contul impozitelor si altor datorii catre stat, la preturi mult sub nivelul celui de piata. Unii agenti economici si acum umbla prin instante pentru a-si scoate banii pentru graul dat in contul impozitelor. In toamna sau in iarna, cand graul va avea pretul aurului, Tarlev va vinde la negru graul stocat si va scoate de pe el preturi inzecite. Un alt tertip folosit de cei care fac contrabanda este ca graul importat, conform documentelor, doar tranziteaza teritoriul Moldovei, pentru care, la intrare in tara, nu se platesc taxe. In Moldova, documentele de insotire a marfii sunt contrafacute, dupa care graul este exportat ca fiind din Moldova. Pentru aceasta, statul restituie TVA. Aceasta schema a fost utilizata anul trecut de agentii economici de la noi care importau mere din Polonia si le exportau in Federatia Rusa ca fiind moldovenesti. A treia varianta ar fi ca la vama este inregistrata numai o parte a marfii, pentru restul nefiind achitate taxele si impozitele necesare. Si aceasta schema nu este straina organelor vamale, pentru ca a fost utilizata de mai multe ori, inclusiv anul trecut, la exportul cartofilor.

Ca ceva nu e in regula in toata aceasta istorie ne-o spun si inregistrarile de la vama. In documentele pe care le-am obtinut este o incurcatura totala. In unele zile sunt inregistrate incarcaturi cu data din urma. Adica, dupa trecerea incarcaturilor prin vama la data de 20, 23, urmeaza cele de la 15, 18, etc. Nu stim cum de calculatoarele din vami pot sa inregistreze mai intai incarcaturile care trec la data de 23, apoi pe cele care trec la data de 15 a aceleasi luni.

Un reprezentant al Inspectoratului Produse Cerealiere a recunoscut ca desi institutia data trebuie sa certifice absolut toate cerealele intrate si iesite din tara, in realitate nu e tocmai asa. Unele incarcaturi sunt certificate de Departamentul standardizare, altele de SGS. Asa ca sa nu se dea de urma. Zilele trecute un sef de la vama ne-a spus, sub acoperirea anonimatului, ca in luna mai numai prin vama Basarabeasca ar fi fost scoase 35 mii tone de grau.

Coruptie in achizitiile publice

Potrivit unor documente pe care le-am obtinut in cadrul anchetei, in iunie curent, Intreprinderea de Stat "Moldresurse" a incheiat un contract de achizitionare a graului cu SA "Konvers plus" din Moscova, Federatia Rusa. Suma contractului este de 6 000 000 dolari pentru 50 mii tone de grau, pretul unei tone fiind de 120 de dolari. Cheltuielile pentru transportarea graului le suporta, potrivit contractului, cumparatorul. Este interesant insa alt fapt. Aceeasi companie ruseasca a incheiat, tot in luna iunie, alte doua contracte cu un agent economic din Moldova - Gospodaria taraneasca "Tarlev Petru", insa in conditii mult mai avantajoase pentru ultimul.

Potrivit primului contract, Tarlev urma sa procure 6 mii tone de grau contra a 510 mii dolari SUA, pretul unei tone fiind de 85 de dolari/!/. Al doilea contract, in valoare de 1 400 000 dolari, prevede achizitionarea a 20 mii tone de grau furajer, la pretul de 70 dolari pentru o tona. Cu toate ca volumul graului procurat de Tarlev este mult mai mic decat cel contractat de IS "Moldresurse", conditiile si pretul sunt mult mai avantajoase in contractele incheiate de el. Explicatia ne-au oferit-o expertii Transparency International, reprezentanta din Moldova. Efim Obreja ne-a explicat ca anume aici este coruptia in achizitii publice. Agentul economic este interesat sa obtina conditii cat mai avantajoase la cumpararea productiei, pe cand reprezentantul statului nu este interesat de aceasta, deoarece nu da banii din buzunarul sau. Sa nu fi stiut Premierul Tarlev cu ce pret a luat graul varul sau si cu ce pret a incheiat contractul "Moldresurse", care este o structura creata de Guvern? Potrivit expertilor TI, in asemenea cazuri, diferenta de 35-50 dolari la o tona este impartita intre cumparator si furnizor. Cand este vorba de mii de tone, dividendele obtinute ilegal sunt foarte mari. Nu este exclus ca in spatele celor care au negociat contractul din partea Guvernului sta cineva suspus. In procesul investigatiei am obtinut doar cateva documente, insa nu excludem ca numarul contractelor de acest fel este mai mare. Cine va putea scoate la suprafata nelegiuirile admise sub protectia conducerii? Organele de drept, din cate stim, nu se apuca de vreun caz daca nu au indicatie de sus.

La IS "Moldresurse", Leon Boloban ne-a spus la inceput ca toate relatiile cu presa tin de directorul general Andrei Diaconu, care "este plecat intr-o deplasare si va veni saptamana viitoare". Boloban ne-a mai spus ca nu prea exista contracte incheiate pentru achizitia graului, pentru ca pana acum "Moldresurse" s-a ocupat de motorina. "Cu Moscova, nu exista contracte, deoarece pretul propus nu este convenabil si sunt prea multi intermediari. Preferam sa incheiem contracte cu regiunile din Rusia, sa luam graul direct de la producator", a precizat responsabilul de la "Moldresurse". El ne-a mai spus ca Guvernul nu aloca direct bani pentru achizitii, acestea facandu-se din credite luate de la Banca Sociala. Ultima insa e cu capital de stat.

O dovada in plus ca in Moldova nu exista o criza a graului si ca guvernantii au provocat intentionat invalmaseala in jurul acesteia, pentru a favoriza anumiti agenti economici, este si faptul ca IS "Moldresurse" nu are pana in prezent contracte serioase privind achizitiile de grau si faina. In acelasi timp, statele europene au contractat de mult graul din Kazahstan, pe cand inca nu era treierat. Conducerea tarii insa tot cerseste grau de la donatorii externi. Aceasta ipoteza capata configuratie daca analizam ultimele actiuni ale Guvernului pentru aplanarea crizei painii.

Statele vecine au luat masuri pentru protejarea pietei interne. De exemplu, Romania a interzis, incepand cu 2 august curent, exportul de grau pana la 1 iulie 2004, iar pentru a se asigura productia de grau necesara consumului intern a decis ca importul de grau sa fie scutit de plata taxelor vamale pana la 31 decembrie 2003. La noi, Guvernul a luat o decizie de a scuti de TVA importurile de grau pana la 15 octombrie, insa nu a interzis exportul de grau. Nu este exclus ca va fi exportat si graul adus sub forma de ajutor umanitar.

Si apoi regulamentul pe care l-a elaborat Ministerul Agriculturii este destul de ambiguu. Au fost stabilite niste reguli pentru importatorii de grau, care, de fapt, nu se respecta. Cu toate ca la MAA ni s-a spus ca orice agent economic care are incheiat contract cu un furnizor de grau poate importa grau, surse avizate ne-au comunicat ca ar exista o hotarare de guvern in care sunt mentionati doar cativa agenti economici care vor fi scutiti de taxe la importul de grau. Unii dintre agentii economici care au adus grau in tara, de la momentul intrarii in vigoare a hotararii Guvernului, deja s-au confruntat cu probleme la vama si au fost nevoiti sa achite taxa pe valoare adaugata, fara a beneficia de facilitati.

CINE STA IN SPATELE ASA-NUMITEI CRIZE A GRIULUI?

Dupa ce, in toamna anului 2002 si pe parcursul anului 2003, cu acordul tacit al puterii, din republica s-a strins tot griul, criza piinii, programata pentru aceasta perioada, nu s-a lasat asteptata.

Inca anul trecut, Departamentul de Investigatii al Asociatiei Presei Independente (API) a semnalat ca asa-numita criza a piinii a fost inventata de guvernanti. In realitate, Moldova nu a fost afectata de criza griului, cu toate ca anul trecut s-a strins o recolta de griu foarte mica. Aceasta situatie a fost bine si strategic planificata pentru a tine populatia intr-o stare permanenta de stres si, totodata, pentru a-i atrage atentia ca cineva de sus se gindeste la ea. De aceea, periodic, au loc tam-tam-urile cu criza piinii. In martie curent, a fost decapitata conducerea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice si a Coruptiei (CCCEC), apoi cea a SA "Franzeluta", toate ministerele, sefii de raioane, presedintii cooperatiei de consum din republica fiind convocati de mai multe ori la Guvern pentru a li se cere sa asigure populatia cu piine si sa nu permita ridicarea preturilor. Numai ca marturiile unor persoane concrete si dovezile documentare de care dispunem ne permit sa afirmam ca realitatea din spatele acestor actiuni concertate ale guvernantilor este alta.

Criza piinii apare sporadic

Daca va amintiti, despre faptul ca in republica exista o criza acuta de piine si ca rezervele de griu sunt pe sfirsite au inceput sa vorbeasca primele structurile de presa controlate de putere. Si aceasta nu este intimplator. Cind se turuie intruna ca nu se ajunge piine, ca griu a ramas doar pentru o luna etc., lumea intra in panica si, afectata psihologic, incepe sa cumpere mai multa piine, din care cauza, in magazine, piinea se termina repede. Asa s-a intimplat de fiecare data cind se vorbea ca e criza. Insa mai multi angajati ai SA "Franzeluta" si de la alte brutarii ne-au confirmat ca in acea perioada nu era deficit de piine, or, se producea aceeasi cantitate de piine ca si mai inainte.

Daca analizam atent actiunile Ministerului Agriculturii si cele ale Guvernului din anul trecut, vom observa ca nu s-a intreprins nimic pentru a proteja piata interna a griului, asa cum au facut-o tarile vecine. Si nu intimplator. Guvernantii i-au atentionat doar verbal pe producatori despre interdictia de a exporta griu. Pe de alta parte, s-a dat unda verde celor cu "crisa" la guvern. API a scris ca varul primului ministru, Petru Tarlev, a scos foarte mult griu si faina din tara, cifrele de afaceri ale unei simple gospodarii taranesti fiind numai in anul trecut de peste 120 milioane de dolari. Din surse sigure, am aflat ca Tarlev scotea griul prin vamile din sudul republicii si il transporta pe calea ferata in portul Iliciovsk /Ucraina/, iar o alta parte - in Romania, la un pret mult mai mic decit cel de pe piata acestei tari. O buna parte din griu a fost exportata fictiv, adica, griul a ramas, de fapt, in Moldova. In urma acestor tranzactii de export-import, potrivit unor documente care se afla in posesia organelor de drept, Gospodaria Taraneasca "Petru Tarlev" a prejudiciat statul cu peste 25 milioane de dolari. Credeti ca toate afacerile gospodariei "Petru Tarlev" se faceau fara stirea celor de la Guvern, Presedintie, CCCEC sau Departamentul Vamal? Nu. Surse vamale ne-au povestit ca Tarlev avea "unda verde" prin vamele Moldovei. Dupa un singur sunet de telefon, i se puneau la dispozitie garniturile de tren pentru transportarea griului, precum si personalul necesar pentru efectuarea lucrarilor de incarcare/!/. Potrivit acelorasi surse, Tarlev opera doar cu bani ches. E firesc sa ne intrebam, de unde avea o simpla gospodarie taraneasca atitea bani ches, caci este vorba de milioane de dolari?! Raspunsul ar putea sa ni-l dea, speram, organele de drept, care au pornit un proces penal in legatura cu activitatea acestei gospodarii taranesti. Insa cazul Tarlev nu a fost discutat la cunoscuta sedinta a Consiliului de Securitate in problema piinii, prezidata de seful statului. La fel, acest dosar nu a fost numit printre cele pornite de organele de drept in legatura cu criza piinii. De altfel, atunci au fost trecute cu vederea si alte citeva anchete penale, intentate impotriva unor demnitari care s-au facut vinovati de disparitia a mii de tone de griu, dar clasate cu acceptul actualei guvernari.

Despre faptul ca Petru Tarlev avea "spete" bune in Guvern, ne vorbeste elocvent si un alt caz. Vamesii ne-au povestit ca vara trecuta, la indicatia directorului Departamentului Vamal, Nicolae Vilcu, o incarcatura cu griu a GT "Petru Tarlev" a fost oprita pentru verificare in vama Giurgiulesti. La acel moment, premierul Tarlev lipsea din tara, fiind intr-o vizita peste hotare. Imediat cum a revenit, Vilcu a fost chemat "la covor", primind o sapuneala pe cinste. Nu avem temei sa nu credem in veridicitatea afirmatiilor surselor noastre, deoarece, dupa aparitia investigatiei API "Tarlev a vindut griul din tara" (vezi "Fermierul" nr. 78 din 26 septembrie 2003), ne-a sunat foarte suparat Petru Tarlev si, cind a aflat ca avem documente de la vama, a exclamat raspicat: "las' ca-l sun eu pe Vilcu, sa vad cine v-a dat documentele!". Daca un simplu agent economic "de Bascalia" isi permite sa-l sune direct pe un ditamai director al Departamentului Vamal si sa-l ceara socotoleala, putem sa ne inchipuim ce se face prin vamile Moldovei.

Tarlev a strins griul din tara pe nimic

La silozurile din republica si la Rezervele Materiale au refuzat sa ne spuna ce cantitati de griu se pastreaza, motivindu-se ca este un secret de stat. Nicaieri insa nu ni s-a spus ca acolo nu ar fi griu. Daca in tara era cu adevarat o criza de cereale, cei citiva agenti economici privilegiati nu operau cu cantitati enorme de griu. Dupa cum am reusit sa aflam, acestia au strins centralizat, la preturi de nimic, tot griul din roada anului 2002. Cunoastem mai multe cazuri cind brutariile particulare si cooperatiile de consum raionale au incercat sa achizitioneze griu pentru a asigura populatia cu piine, insa producatorii le spuneau ca sunt presati sa vinda griul anumitor persoane, printre care si lui Petru Tarlev. In mai multe raioane, inclusiv la Causeni, am aflat ca GT "Petru Tarlev" a strins griul de la agentii economici aproape cu sila. In felul acesta, griul a fost concentrat in miinile persoanelor puterii. Prin urmare, avind aceasta pirghie strategica, puterea o va transforma usor intr-o masinarie puternica de acumulare a voturilor.

Dupa cum ne-au comunicat unele surse, griul de la Iliciovsk si cel stocat in Moldova urmeaza a fi scos atunci, cind guvernarea va trebui sa-si demostreze abilitatea cu care, in situatia cind in toata lumea e criza de griu, reusesete nu numai sa le dea oamenilor piine, ci si sa scada preturile.

Lupta pentru monopolul asupra pietei de griu

Ieftinirea cu citiva banuti a piinii a fost facuta doar in Chisinau. In republica, situtia la acest capitol ramine a fi destul de grea. Dupa ce au fost convocati la Guvern, mai multi conducatori de raioane au solicitat Executivului griu din ajutoarele umanitare venite din Rusia, pentru a asigura populatia cu piine si a nu permite ridicarea preturilor. Toti cei cu care am vorbit ne-au spus ca li s-a refuzat, motivindu-se ca raioanele au datorii catre Rezervele materiale ale statului. Cu siguranta, si aceasta atitudine face parte din strategia puterii de a demonstra, mai aproape de alegeri, ca raioanele nu sunt in stare sa asigure populatia cu cele necesare fara ajutorul centrului.

Se va importa… griu moldovenesc

Justetea afirmatiei ca statul nu are si nici nu a avut nevoie de griu este confirmata si de faptul ca statul nu a contractat griu. In perioada cind griul era inca ieftin, Agentia Nationala pentru Achizitii Publice era preocupata de achizitionarea motorinei, carbunelui si altor marfuri. Cooperatiilor raionale de consum li s-a cerut sa nu admita majorarea preturilor la piine, insa nu li s-a dat nici un ajutor din partea statului, acestea fiind impuse sa procure griu la pretul de piata. De ce? Sursele noastre spun ca griul care va fi adus din Iliciovsk, in rezultatul tenderului organizat recent, este, de fapt, griu moldovenesc, si Guvernul va plati pentru el sume de ordinul milioanelor din bugetul statului. Nu e greu sa ne dam sema care este diferenta rezultata in urma acestei "afaceri" si in buzunare si conturile cui se va scurge ea.

Mii de tone de griu… evaporate

Alt exemplu care ilustreaza faptul ca guvernantii au inventat criza griului este cazul Elevatorului din Causeni, de unde a disparut o cantitate enoma de griu din rezerva de stat. Acest caz a facut obiectul unui dosar penal, pornit in 2000 de catre Serviciul de Informatii si Securitate. Inculpat in dosarul respectiv era directorul Elevatorului din Causeni, Vladimir Ianaev care, in perioada 1998-2000, prin abuz de serviciu, ar fi vindut din Rezerva de stat 7,5 mii tone de griu alimentar, in valoare de 6,8 milioane lei. Dupa cum am reusit sa aflam, Ianaev este adept al comunistilor, iar banii obtinuti de la comercializarea griului ar fi fost folositi in campania electorala din 2001. De aici si modul in care s-a desfasurat procesul. Procuratura definitiveaza ancheta si trimite dosarul in judecata in aprilie 2001, cind la putere deja se afla Partidul Comunistilor. Desi, potrivit documentelor de care dispunem, rechizitoriul proba vinovatia lui Ianaev, pe parcursul anchetei acesta fiind tinut in arest preventiv, in procesul de judecata, procurorul renunta la invinuire. In consecinta, Ianaev este achitat. Asadar, coruptie este - griul a disparut, cineva s-a pricopsit cu bani buni, - iar corupti, si de aceasta data, nu sunt. Din sursele noastre, am aflat ca in acest proces totul a fost bine pus la cale. Procurorul care a renuntat la invinuire si magistratul care a judecat cauza au fost pensionati la scurt timp dupa incheierea procesului. Procuratura Generala nu a intervenit pentru a ataca cu apel decizia instantei de judecata din Causeni, desi este vorba de disparitia a 7,5 mii tone de griu din Rezerva de stat. Sursele noastre afirma ca pentru achitare in acest dosar s-ar fi platit o suma de 10 mii de dolari. In pofida faptului ca responsabilul de pastrearea rezervei de griu a statului a fost gasit nevinovat, Guvernul i-a pus in sarcina actualei conduceri a raionului Causeni sa restituie in Rezerva de stat cele 7,5 mii tone de griu. Fara sa caute vinovatii.

Clanul vrea sa puna mana si pe Franzeluta

Se pare ca din aceeasi strategie de monopolizare a pietei piinii fac parte si presiunile asupra SA "Franzeluta". Daca va amintiti, in anul 2000 a fost mare taraboi la "Franzeluta". Conducatorul ei de atunci, Spriridon Danilescu, a fost arestat de organele de drept pentru fraude mari in afaceri cu griu si faina. A fost pornita o ancheta penala impotriva directorului si a contabilului-sef al intreprinderii. Pina la urma, instanta l-a achitat pe Danilescu. Anul curent, organele de drept au intentat alte citeva dosare in care figureaza fostul director al "Franzeluta", invocind aceleasi capete de acuzare din 2000. La intrebarea fireasca, de ce puterea, stiind ca Danilescu a fost cercetat penal, l-a promovat in continuare, putem raspunde ca, la fel ca si altii, el facea parte din categoria persoanelor usor santasabile. De aici se poate deduce lesne ca si el a fost folosit pentru a fi "sacrificat" la momentul oportun. Danilescu si-a facut misiunea - a dus "Franzeluta" la faliment, pregatind terenul pentru a fi preluata, asa cum se doreste, de clanul care, conform mai multor surse, tine in haturi afacerile cu piine.

18 noiembrie 2003. Departamentul de Investigatii al API