Dosarul
“AROMA”
DIN TATĂ-N FIU:
O afacere scandaloasă cu
răsunet internaţional
Ina Prisăcaru
TIMPUL nr.152
08.10.2004,
În prima zi a
acestei săptămâni, ambasadoarea SUA, Heather M. Hodges, a
ţinut un discurs în care a explicat
absenţa investitorilor străini în R. Moldova. Diplomatul a atenţionat conducerea de la Chişinău
că „investitorii nu vor plasa capital într-o
Ziarul
TIMPUL a intrat în posesia unei scrisori adresate preşedintelui
Voronin venită din
În 1995, a
fost creată întreprinderea moldo-letonă „Aroma Floris’S”. Prin intermediul acesteia, fabrica
„Aroma” de la Chişinău urma să livreze
coniac pe piaţa letonă. După cinci ani de colaborare
fructuoasă şi onestă, întreprinderea letonă
acceptă să-i acorde celei din Chişinău credite
fără dobândă, bani din care „Aroma” urma să-şi
facă rezerve de materie primă, iar produsul finit să-l ofere letonilor.
Deci, timp de doi ani (2002-2003) fabrica de coniacuri de la
Chişinău a primit din Letonia credite în valoare de 1 milion
900 mii de dolari. Afacerea ambilor agenţi economici mergea ca pe roate.
Dacă la începuturi, în 1996, rulajul anual era de 173 mii 791
dolari, în 2002 el a crescut de mai bine de patru ori, ajungând la
peste 760 mii de dolari. Pentru anul 2003, cei doi agenţi economici
planificaseră rulaje şi mai mari – de peste un milion de dolari.
Dar în acest
an, s-a schimbat conducerea „Aroma”, care a renunţat la partenerul
său.
Deşi colaborarea cu „Aroma Floris’S” era una foarte profitabilă
pentru fabrica de coniacuri de la Chişinău, aceasta din urmă a
refuzat, fără nici un temei, să facă afaceri cu
întreprinderea letonă. „Aroma Floris’S” a primit de la
beneficiarii săi comenzi de peste un milion de dolari, a solicitat, precum
era firesc, partenerului moldovean să-i livreze coniac, dar acesta se face
că nici nu a auzit de o asemenea unitate economică. E o situaţie
inexplicabilă, ba chiar absurdă în lumea businessului: un agent
economic dă cu piciorul într-o ofertă foarte avantajoasă,
legală sută la sută şi venită de la un agent economic
loial, graţie căruia a obţinut profituri mari preţ de ani
de zile. Ce s-a întâmplat cu „Aroma” noastră? „Întreprinderea
a nimerit în zona de interese a lui Oleg Voronin”, acesta a fost
răspunsul sincer al directorului de la „Aroma”, Ruslan Garbala, oferit
partenerilor baltici, citat de noi din scrisoarea expediată lui V.
Voronin.
După
refuzul de a colabora cu „Aroma Floris’S” a urmat şi cel de a rambursa
creditul. La 25 iunie 2003, „Aroma” de la Chişinău datora
partenerilor letoni 1 milion 219 mii 883 de dolari. Disperaţi că
nu-şi vor vedea banii înapoi, „Aroma Floris’S” a expediat numeroase
scrisori conducerii fabricii din Chişinău, în care o rugau
(!!!) pe aceasta să respecte clauzele contractului semnat, adică
să plătească datoriile. Directorul Agris Kallion spune că a
primit drept răspuns o scrisoare plină de injurii şi de
ameninţări.
De teamă
că nu-şi vor mai vedea banii, cei de la „Aroma Floris’S” au cerut
Curţii de Apel Economice să încaseze de la „Aroma” în
folosul lor suma datorată. Instanţa judiciară a adoptat o
decizie în acest sens, iar Departamentul de executare a deciziilor
judecătoreşti a solicitat conducerii „Aroma” ca timp de cinci zile
să transfere datoriile pe un cont de depozit. Cele cinci zile au expirat
la 28 ianuarie curent şi pe cont nu a fost transferat nici un ban.
Departamentul amintit nu a avut altă soluţie decât să
pună sub arest conturile bancare ale „Aroma”. A doua zi, directorul
„Aroma” cere Judecătoriei Buiucani suspendarea, pentru două luni, a
deciziei de mai sus şi scoaterea arestului de pe cont. În lipsa
reprezentanţilor letoni, judecătorul Ion Muruianu a dat curs
solicitării celor de la „Aroma”. Fără a aştepta legitimele
15 zile în care agentul economic din Letonia ar fi putut contesta decizia
Judecătoriei Buiucani, I. Muruianu, care era pe atunci şi
preşedintele acestei instituţii, a expediat scrisori la toate
băncile, cerând scoaterea arestului.
Surprinzător
sau nu, dar „Aroma” nu-şi respectă propriile promisiuni şi nu
restituie întreaga sumă în cele două luni solicitate ca
păsuire. Şi aici, istoria se repetă. „Aromei” i se cer cinci
zile ca să transfere toată datoria pe un cont, aceasta nu se
conformează şi, drept urmare, se pune arest pe cont. Respectiva
acţiune este din nou atacată la Judecătoria Buiucani şi
aceasta din urmă ia din nou o decizie favorabilă datornicului.
Singura diferenţă e că hotărârea a fost luată de
alt judecător, şi anume, de Gheorghe Plămădeală. La o
zi după această decizie, se scoate arestul de pe toate conturile
şi, înainte de toate, de pe cele de la „Fincombank”, unde
preşedinte al Consiliului directorilor este Oleg Voronin. Şi
iarăşi, „Aroma” nu se ţine de cuvânt, pe conturile ei se
pune un nou arest şi, deja pentru a treia oară, Judecătoria
Buiucani, e de partea fabricii noastre de coniacuri şi o
păsuieşte din nou, acordându-i o altă pauză de două
luni. E normal oare să continui să pledezi cauza unui agent economic
care de două ori la rând nu respectă deciziile emise de
instituţia judecătorească în care îţi faci
meseria?
Se vede că
are dreptate juristul de la „Aroma”, care le-a spus partenerilor letoni
următoarele: „Curtea de Apel poate să anuleze de zeci de ori
deciziile Judecătoriei Biucani, oricum, această judecătorie va
proceda aşa cum i se va indica, iar executorii docili se vor conforma
tuturor deciziilor ilegale”.
…Revenind la
discursul ambasadoarei SUA, îl întrebăm pe preşedintele
Voronin: „Când veţi începe să curăţaţi
republica de morbul corupţiei?”. Atunci când o veţi face,
vă rugăm să ţineţi cont şi de textul de mai sus.
Nu de alta, dar de la „Aroma” miroase a corupţie.
P. S.
Toată informaţia din acest material a fost preluată din
scrisoarea directorului „Aroma Floris’S” adresată preşedintelui
Voronin, dar şi Parlamentului European, Consiliului Europei, Curţii
Europene pentru Drepturile Omului. Nu ştim dacă Voronin a
răspuns la scrisoare. Presupunem că nu, deoarece e ocupat. E ocupat
cu lupta împotriva corupţiei. Organizează arestări. Sau
poate aşteaptă propuneri de la Ion Morei?
«Oricine ma stie pe mine cunoaste faptul
ca nu-mi voi dezamagi niciodata tatal»
Oleg Voronin, fiul presedintelui
Moldovei, are firma la Vaslui
Eleonora
Lisnic
GARDIANUL
23 iulie 2004
Despre afacerile mai mult sau mai
putin oneste ale familiei presedintelui Republicii
Referindu-se la afacerile odraslei presedintelui moldovean, un ziarist de la Chisinau afirma ca "numele lui Oleg
Voronin apare in presa basarabeana mai frecvent decat cel al Monicai Lewinsky
in presa
Nu-si dezamageste
tatal
In viata lui, Oleg a facut o singura declaratie de presa si
aceea ca un fel de replica la o constatare a lui Iurie
Rosca, presedintele PPCD, care a afirmat: "Ajuns la putere, presedintele
comunist Voronin s-a dedat unor activitati de tip mafiot, utilizand intregul
aparat de stat pentru consolidarea propriului clan si inavutirea familiei
sale". Pentru ca nu a avut cine sa-l sfatuiasca
sa taca, Oleg a emis o replica, respingand toate acuzatiile, punandu-le sub
semnul unei campanii duse impotriva tatalui sau: "Oricine il stie pe
presedinte cunoaste faptul ca este incapabil de a favoriza nepotismul. Iar
oricine ma stie pe mine cunoaste faptul ca nu imi voi dezamagi niciodata
tatal". Ce duios mai minte acest Voronin Jr. De parca lumea n-ar sti cum,
la scurt timp dupa ocuparea Presedintiei de catre Voronin-tatal, directorii
companiilor mari au fost somati sa-si mute conturile bancare la BC
"FinComBank" sau cum Primaria Capitalei a inceput sa repartizeze
terenuri pentru firma lui Oleg Voronin "Metal-Market". Asta ca sa nu mai reamintim despre planul (esuat din cauza
FLUX-ului) de distrugere a SA "Aroma" sau de afacerile cu zahar la
Briceni.
"O notificare a unui judecator sindic anunta ORC Vaslui
ca Bancorex
«Nu pare un om de afaceri»
Se pare insa ca Oleg Voronin nu s-a multumit doar cu
afacerile aranjate de tatal sau in Republica
Firma de apartament
SC "Kaolin Impex" SRL Vaslui a fost infiintata in
decembrie 1993. Sediul firmei a fost declarat intr-un
apartament dintr-un bloc de pe strada Calugareni, unde locuia unul dintre cei
doi actionari. Din datele de la Registrul Comertului reiese ca obiectele
de activitate erau extrem de diverse, de la cresterea animalelor, exploatarea forestiera pana la comert cu autovehicule si
multe altele. Directorul Oficiului Registrului Comertului
(ORC) Vaslui, Elena Mocanu, sustine ca "firma pare in parasire, nemaifiind
de mult raportate bilanturile, ori facute schimbari ale statutului".
Singurul act care arata ca firma "a miscat" este o notificare a unui
judecator sindic care anunta ORC Vaslui ca Bancorex Iasi a cerut declansarea
procedurii de faliment a SC Kaolin Impex, din cauza unui credit nerambursat. Nu
s-a mentionat nici o suma, iar ulterior n-au mai fost facute alte notificari,
astfel ca pana si la aceasta ora, oficial, firma este
"in functiune".
Cadar: «Oleg era de
stanga. Nu mi-a placut»
Cu ajutorul unui coleg de la o redactie din "
Si Braghis are «o
mortaciune» la Vaslui
Oleg Voronin nu este singurul VIP
din Republica
Dosarul
«GRAULUI»
"Pâinea s-a ieftinit datorită chinezilor..."
Alina Anghel
TIMPUL, 7 MAI 2004, NR.126
În mod absolut neprevăzut şi nefiresc, la mitingul de 1
Mai, conducerea Partidului Comuniştilor a anunţat reducerea
preţurilor la pâine cu 10-15 la sută, iar la cea mai
ieftină - chiar cu 30 la sută. Prima a scăzut preţurile SA
"Franzeluţa", care a ieftinit pâinea
"Chişinău" de la 2,75 la 2,3 lei; pâinea
"Grâu" - de la 3,9 la 3,3 lei şi "Alba" - de la
3,3 la 2,75 lei. Potrivit celor de la "Franzeluţa",
scăderea preţurilor a fost posibilă deoarece au fost
excluşi intermediarii care furnizau grâu şi făină la
preţuri majorate. Intervievaţii noştri, Ion Gabura şi Sergiu
Scarlat, preşedintele şi, respectiv, vicepreşedintele
Asociaţiei brutarilor din R. Moldova, sunt de părere că prin
reducerile operate au fost puşi pe brânci toţi
producătorii de pâine privaţi. Noi credem că actuala
Putere, pur şi simplu, face speculaţii criminale cu pâinea, ca
pe timpul foametei, în scopul de a obţine avantaje electorale.
TIMPUL: Ce
consecinţe va avea ieftinirea pâinii pentru agenţii economici?
I.G.: A fost
un şoc pentru companiile private. Dar problema e că, deocamdată,
nici nu ştim care vor fi urmările. Am auzit că nici cei de la
secţia de planificare de la "Franzeluţa" n-au ştiut
nimic despre reducerile respective. Au venit oamenii luni la lucru şi au
rămas consternaţi. Evident, majoritatea brutăriilor private nu
se va conforma acestei directive. De fapt, pentru noi, există două
soluţii: fie scă oprim activitatea, deoarece n-avem cum micşora
preţurile, fie să livrăm în continuare pâine la
preţurile actuale, care sunt cu vreun leu mai mari decât la
"Franzeluţa". Guvernarea a recurs la un act politic sută la
sută populist, pentru a obţine voturi la alegeri. Tot astfel, Voronin
vrea să-şi îndeplinească promisiunile date la alegerile
trecute.
TIMPUL: Pe
seama cărui fapt au fost posibile aceste scăderi?
I.G.: Recent,
"Franzeluţa" a primit circa 11 mii de tone de făină,
oferite de chinezi cu titlu de ajutor umanitar, făina provenind din Rusia.
După unele versiuni, "Franzeluţa" a primit-o degeaba de la
guvern sau a cumpărat-o cu 4 bani/kg. Astfel, în loc ca aceste
ajutoare să fie repartizate la şcoli, grădiniţe,
pensionari, invalizi, guvernul a dat gratuit miile de tone
"Franzeluţei". Brutarilor particulari nu li s-a dat nimic. Noi
continuăm să cumpărăm materia primă la preţul de
piaţă, care acum e de 4,5-4,6 lei. Din câte am aflat, o parte
din grâul umanitar a fost sustras de la "Franzeluţa"
şi scos în vânzare. Astfel se explică şi ieftinirea
recentă a făinii de la peste 5 lei/kg la 4,5-4,6 lei: până
nu demult, făina provenită din Rusia, se vindea în
Chişinău cu circa 5 lei/kg, iar astăzi, din cauza acestui ajutor
umanitar furat, costă cu 50 de bani mai puţin. Chiar mai ieri,
nişte parteneri din Rusia îmi spuneau că, în R. Moldova,
lucrurile merg greşit. În Rusia - furnizorul de grâu şi
de făină pentru CSI -, preţurile la pâine, în acest
an, au fost ridicate cu 20-25 la sută. În Ucraina, preţul la
pâine s-a majorat până la 3 hrivne (peste 6 lei). În R.
Moldova, pâinea costă între 2 şi 3 lei, asta dacă nu
uităm că, în 2003, s-au recoltat numai vreo 100 mii tone de
grâu, cea mai mică recoltă din ultimii 50 de ani, ca în
1946.
TIMPUL: Pasul
celor de la "Franzeluţa" a vizat doar Chişinăul?
S. S.: La
şedinţa de luni a celor 11 brutari din Chişinău, am
convenit să aşteptăm timpuri mai bune şi să ne
concentrăm vânzările în afara Chişinăului. De
altfel, aici au funcţionat mai multe brutării, însă unele
din ele au trecut în ilegalitate, deoarece în asemenea condiţii
neloiale nu se poate munci. Alte câteva brutării şi-au mutat
utilajele la sate şi în centre raionale. În ce mă
priveşte, am o brutărie la Orhei, unde vând kilogramul de
pâine cu 5 lei, cum e şi firesc, franzela de 400 gr fiind de 2,2
lei.
I. G.: Singura
posibilitate e să vindem pâinea în afara
Chişinăului. Mizăm pe faptul că "Franzeluţa"
nu-şi va transporta pâinea sa ieftinită pe la sate, pentru
că, incluzând cheltuielile de transport, ar costa "cât
aurul". Nu demult, Voronin mustra angajaţii de la fisc,
anticorupţie pentru faptul că aceştia pun beţe în
roate businessului mic şi mijlociu. Dar, iată că au trecut
câteva zile, şi ne pune pe brânci cu preţurile pe care le
dictează. Dacă, nu însuşi Voronin, atunci fiul lui sau
ruda lui Tarlev.
TIMPUL: Ce are Oleg Voronin cu situaţia de pe piaţa
pâinii?
I. G.: Se
spune că acesta vrea să cumpere "Franzeluţa", evident,
prin persoane interpuse. De altfel, se zice că, tot aşa, prin metoda
falimentului întreprinderii, O. Voronin a reuşit să procure
Combinatul de panificaţie din Bălţi. De altfel, anul trecut,
"Franzeluţa" a suportat pierderi de milioane de lei. Aceasta s-a
întâmplat şi din cauza firmei "Petru Tarlev", care a
exportat grâu în România la preţuri cu 40 la sută
mai mici decât cele de acolo, iar a importat în toamnă, din
Rusia, grâu furajer pe care "Franzeluţa" a fost silită
să-l cumpere.
S. S.: Nu
suntem împotrivă ca statul să monitorizeze situaţia de pe
piaţa de panificaţie, dar acesta e obligat să creeze
condiţii echitabile pentru toţi producătorii. Nicăieri nu
se permite deţinerea monopolului la producerea pâinii, aşa cum
e la noi. La noi, însă, pentru alegeri sau pentru fiul ori fiica
cuiva, legea e aplicată preferenţial. Cred că
"Franzeluţa" va fi "ajutată" să genereze
şi în continuare doar pierderi. Realitatea e că azi nu se poate
vorbi despre o respectare a principiilor economiei de piaţă. Din
moment ce făina costă 4,5 lei/kg, cum să coste pâinea, fie
şi de 800 de grame, 2 lei?!
TIMPUL: Care
credeţi că va fi soarta SA "Franzeluţa"?
S. S.: Este
foarte straniu ceea ce se întâmplă acolo. Având anul
trecut zeci de milioane de lei pierderi, în loc să fie
declarată falită, aceasta îşi continuă afacerea. Mai
mult, ea recurge la reduceri de preţ. Ziceam că e vorba de un act
politic. Dar e adevărat şi altceva: după ce a primit aceste
ajutoare umanitare, "Franzeluţa" a devenit profitabilă, dar
datoriile oricum au rămas. Statul deţine acolo peste 55 la sută,
restul aparţinând acţionarilor. Astfel, la început, ar
putea fi achiziţionate acţiunile acestora din urmă, iar după
ce "Franzeluţa" va da faliment, vor fi scoase la vânzare
şi activele statului. Cu Combinatul de panificaţie din
Bălţi tot aşa s-a procedat, acesta având restanţe la
plata pentru energie, gaze etc. Din cauza datoriilor, preţul
întreprinderii date va fi unul infim. Tocmai atunci va apărea pe
arenă cumpărătorul, adică cel care a făcut
această maşinaţie. Am auzit că Oleg Voronin şi
angajaţii lui sunt văzuţi adesea pe la
"Franzeluţa".
TIMPUL: Cum
trebuia să procedeze statul pentru a asigura cu pâine la
preţuri accesibile categoriile defavorizate de cetăţeni?
I.G.: Urmau
să fie stabilite compensaţii, aşa cum s-a făcut în
Rusia sau în Ucraina, unde s-au găsit modalităţi directe
de a ajuta persoanele nevoiaşe. La noi, însă, a fost aplicat
acelaşi preţ pentru toţi în detrimentul agenţilor
economici, preţ care, pur şi simplu, ne-a dat gata. Probabil, lumea
de la ţară se gândeşte acum: "Uite ce bravo e Voronin
că ieftineşte pâinea în Chişinău!",
fără a şti, însă, cu ce scop a fost făcut acest
pas. Astfel, noi vom munci atâta timp cât
"Franzeluţa" nu va dori să furnizeze pâine
ieftină şi în zona rurală. Dacă, însă, va
acoperi şi piaţa de acolo, va trebui să închidem toate
brutăriile private, fiindcă nu vom putea concura cu preţurile
populiste practicate de "Franzeluţa".
Dosarul «GRAULUI»
PRIN
HOTĂRÂRE DE GUVERN:
Firma lui
Oleg Voronin va scoate grâul nostru pe pieţe străine
Ina Prisăcaru
TIMPUL, NR.139, 30 IULIE 2004
Miercurea trecută, miniştrii au stabilit noi restricţii la
exportul grâului, care vor spori veniturile Căii
Ferate, dar şi ale multor firme expeditoare. Coincidenţă sau nu,
Calea Ferată este condusă de un bun prieten de-al lui Voronin, Mihail
Gagauz, iar printre firmele expeditoare se numără cea a lui Oleg
Voronin, fiul preşedintelui, şi cea a lui Serghei Salabaş, cumnatul
directorului Căilor Ferate.
Aşadar, săptămâna
trecută, miniştrii au stabilit două noi cerinţe la exportul
grâului: 1. exportul va fi posibil numai prin intermediul Căii
Ferate; 2. toate operaţiile de export vor fi realizate prin intermediul
Bursei de mărfuri. Noua modificare încă nu a fost publicată
în "Monitorul Oficial", motiv din care responsabilii de la
guvern, de la Ministerul Agriculturii şi cei de la Bursa de mărfuri
au evitat să o comenteze sau să o argumenteze. Deocamdată,
singura declaraţie făcută publică este cea a ministrului
Dmitri Todoroglo, care a numit următoarele avantaje: "Calea
Ferată va putea controla mai bine exportul de grâu, iar Bursa de
mărfuri va stabili un preţ minim de export". Vă amintim
că, acum câţiva ani, guvernul a încercat să
impună doar exportul feroviar. Atunci, instituţiile financiare
internaţionale au reacţionat prompt, avertizând conducerea de
la Chişinău de politică restrictivă, lucru inadmisibil
într-un stat democratic, ce vrea susţinere din Occident.
Având
proaspăta experienţă a "crizei pâinii", am decis să anticipăm evenimentul. Mai
ales că după criza de grâu din anul trecut, vara aceasta a
venit cu o roadă neaşteptat de bună. Oficialii de la minister au
şi anunţat că din estimativa recoltă de 750 mii tone de
grâu, 150 mii ar putea fi exportate. Tentantă ofertă -
rămâne să vedem mai târziu cine dintre exportatorii de
cereale va avea de câştigat de pe urma ei. În numărul de
astăzi, însă, ne propunem să analizăm alt aspect al
exportului de grâu: cel ţinut în umbră, dar foarte
important. Adică, cum anume vor avea de câştigat Bursa de
mărfuri, Calea Ferată şi firmele expeditoare de pe urma noilor
modificări?
"Transline",
patronată de Oleg Voronin, va transporta grâul moldovenesc
De exemplu, dacă agentul
economic "X" vrea să vândă grâu în
străinătate, el va fi obligat să plătească bursei o
taxă de 0,25% din preţul mărfii şi, în plus, o
taxă de înregistrare de până la 100 de lei. Acelaşi
lucru va trebui să-l facă şi cumpărătorul. Ieri,
singura ofertă de grâu expusă la bursă era cea de
grâu alimentar de clasa III, din Kazahstan, la preţul de 270 de
dolari/tona (în total, 201 tone). Astfel, agentul economic care a scos
grâul în vânzare va plăti bursei 135 de lei.
Aceeaşi sumă va fi achitată şi de cumpărător.
În plus, e nevoie de un comision pentru brokerul bursei, care se
stabileşte în urma negocierilor dintre părţi şi
variază de la caz la caz. Adunate, toate aceste cifre ajung la 500 de lei.
Următorul pas este
transportarea mărfii la destinaţie, în ţara importatoare,
doar pe calea ferată. Aici nu ai de ales şi trebuie să apelezi
la serviciile firmelor de expediţie, singurele care îţi
oferă vagoane şi îţi tranzitează marfa pe teritoriul
republicii şi peste hotarele ei. Printre aceste firme se numără "Transline",
condusă de Oleg Voronin. De la reprezentanţii "Transline"
am aflat că, bunăoară, pentru tranzitarea unui singur vagon cu
grâu (circa 60 de tone), pe o distanţă de 100 de km, trebuie
să plătim 300 de dolari. O parte din aceşti bani (cât - nu
am putut afla nici de la conducerea Căilor Ferate, nici de la firmele expeditoare,
invocându-se secretul comercial) e transferată Căilor Ferate,
ca taxă de folosire a drumului de fier. Dacă e să ne referim la
cele 150 mii de tone, anunţate de oficiali, atunci pentru tranzitarea a o
sută de kilometri firmele de expediţie vor câştiga 8 mln.
850 mii lei (750 mii de dolari).
Evident că
"Transline" nu este singurul agent economic care prestează
servicii de acest gen şi, teoretic, ar fi pe picior de egalitate cu alte
firme de acest gen. Cunoscând, însă, experienţa
"Fincombank"-ului (unde Oleg Voronin este preşedinte al
Consiliului director), care într-un răstimp scurt le-a suflat altor
bănci clienţii valoroşi, cum ar fi ministerele de
forţă, Cancelaria de Stat, "Moldtelecom", "Franzeluţa"
etc., avem tot temeiul să bănuim că aşa s-ar putea
întâmpla şi în cazul "Transline". Exportatorii
de grâu, în schimbul dreptului de a vinde cereale în afara
ţării, vor fi nevoiţi să accepte doar serviciile
"Transline".
Petru Tarlev a
rămas nepedepsit pentru vina sa în "criza pâinii"
Un alt motiv ce ne face să
credem acest lucru ar fi că, în ultimul timp, numele lui Oleg
Voronin apare tot mai des pe piaţa cerealieră. Semnalul de
alarmă că feciorul şefului statului vrea să penetreze
această piaţă a fost trasă acum câteva luni de
preşedintele Asociaţiei brutarilor din R. Moldova, Ion Gabura.
Acesta, într-un interviu pentru TIMPUL, spunea că Oleg Voronin vrea
să devină acţionar la "Franzeluţa", prin persoane
interpuse. I. Gabura a mai declarat că, în 2001, feciorul
preşedintelui a cumpărat Combinatul de produse cerealiere din
Bălţi.
Relevant e faptul că Oleg
Voronin nu este singura rudă a primelor persoane în stat
implicată în afaceri cerealiere. O altă persoană care
practică un asemenea business este Petru Tarlev, vărul primului
ministru. O investigaţie a Asociaţiei Presei Independente a scos
în vileag afacerile frauduloase ale lui Petru Tarlev. Acesta, în
perioada în care Ministerul Agriculturii interzisese exportul de
grâu, a avut trecere liberă la vamă şi a scos din
ţară zeci de tone de grâu, lucru confirmat prin acte, dar
şi de către oficialităţile ţării ce a
cumpărat grâu de la Petru Tarlev. Tranzacţiile
au fost realizate în perioada în care republica traversa o
cumplită criză a pâinii. Deşi au fost sesizate multe
instanţe, Procuratura Generală, guvernul, preşedinţia nu au
cercetat acest caz şi nimeni nu a pedepsit-o pe ruda premierului.
...Exemplele de mai sus ne
determină să credem că şi de această dată
tranzacţiile de export al grâului moldovenesc, foarte bănoase,
de altfel, ar putea fi făcute cu "mişmaşuri". Din
acest motiv, atenţionăm de pe acum Centrul pentru combaterea crimelor
economice şi corupţiei, Procuratura Generală, Ministerul
Agriculturii să monitorizeze toate tranzacţiile cu grâu şi
să-i pedepsească pe toţi cei care fac afaceri ilegale, chit
că sunt feciori de şefi de stat sau veri şi fraţi ai
primului-ministru. Doar aşa poate fi evitată o nouă criză a
pâinii.
Dosarul «TUTUNULUI»
Misin, da-i si lui Voronin!
Ion Manole,
FLUX,
Nr.130 (981) din 04 decembrie 2002
Interesele gruparii "Misin-Buks"
la Combinatul de tutun din Chisinau ("Tutun" CTC) au fost vizibil
stramtorate in ultimul timp in interesul altor sase dealeri protejati de clanul
comunist de la putere, au comunicat pentru FLUX surse bine informate care au
solicitat anonimatul.
Astfel, din 5
firme de dealeri controlate pana nu demult din umbra de catre vicepresedintele
Parlamentului, comunistul Vadim Misin, acesta a ramas doar cu una -
"Nilcon Tabacco".
Conform noii distribuiri a
sferelor de influenta la "Tutun CTC", aceasta intreprindere va fi
dirijata in continuare de urmatoarele firme de dealeri:
"Galaghia-com" si "Infort" - patronate de Oleg Voronin, fiul presedintelui Voronin, "Perfectiune" -
patronata de unul din capii lumii interlope zis "Kitaet",
"Nilcon Tobacco" - patronata de Vadim Misin, "Sandu Ararat"
- patronata de seful deputatilor comunisti, Victor Stepaniuc,
"Dermax-exim" - patronata de ministrul Justitiei, Ion Morei, si
"Gomata-com" al carui patron nu este deocamdata cunoscut.
Sursele citate au precizat ca
prin inlaturarea lui Vadim Misin si Petru Poian (ex-director la "Tutun
CTC") de la gestionarea banilor proveniti din afacerea "Tutun
CTC" presedintele Voronin
i-a aranjat inca o sursa importanta de venit feciorului sau care mai patroneaza
si alte companii cu venituri fabuloase din Republica Moldova, inclusiv BCA
"FinComBank" si compania "Metal-Market".
Dosarul
“Metal-Market” – restaurarea muzeului Dolna
Puterea
este bagata pana peste cap in afaceri murdare
"Lukoil"
da bani pentru firma omului de afaceri Oleg Voronin
Vitalie Calugareanu
FLUX, Ed de Vineri Nr. 21 (345) 14
iunie 2002,
Deputatii crestin-democrati au
facut ieri mai multe interpelari in adresa institutiilor de forta din Republica
Moldova (Procuratura Generala, Ministerul de Interne, Serviciul de Informatii
si Securitate) in care le-a solicitat conducatorilor acestora sa verifice
posibilele implicari ale primelor persoane in stat si a rudelor acestora in
afaceri dubioase.
Bunaoara,
liderul PPCD, Iurie Rosca, i-a solicitat procurorului general sa verifice daca
firma "Metal-Market", care a realizat lucrarile de restaurare a
complexului muzeal din comuna Dolna, este condusa sau controlata de omul de
afaceri Oleg Voronin, fiul presedintelui
Republicii Moldova. Presedintele PPCD l-a mai rugat pe procurorul Vasile Rusu
sa investigheze daca suma de 5 000 000 de lei virate de compania ruseasca
"Lukoil" catre "Metal-Market", cu titlul de
"sponsorizare", a fost utilizata integral in conformitate cu scopul
declarat si daca, de fapt, nu este vorba de o operatiune de spalare a banilor
si de corupere a sefului statului care ar favoriza monopolizarea pietei de
produse petroliere de catre "Lukoil".
De asemenea, in opinia lui Iurie
Rosca, se impune elucidarea cauzei adevarate a modificarilor operate in anul
trecut de catre Parlament la legislatia privind importul produselor petroliere,
deoarece, din informatiile de care dispune dansul, aceste modificari au fost
promovate in urma unei intelegeri secrete dintre Vladimir Voronin si seful companiei "Lukoil",
Vaghit Alikperov, de a institui un monopol asupra pietei de carburanti. Rosca a
solicitat sa fie informat in regim de urgenta asupra acestor chestiuni care,
potrivit lui, "arata posibila mituire a presedintelui Voronin prin intermediul fiului sau Oleg Voronin".
La randul sau, deputatul PPCD,
Stefan Secareanu, a solicitat organelor de forta sa verifice informatiile
aparute joi in presa de la Chisinau despre "invadarea teritoriului
Republicii Moldova de catre o retea de traficanti de produse petroliere",
care prejudiciaza Bugetul de Stat de milioane de dolari, iar din banii obtinuti
se procura armament din Transnistria, care ulterior este transportat ilegal in
Cecenia. (Detalii la acest subiect le puteti citi in paginile 1 si 2 a ziarului
nostru).
O alta interpelare adresata tot procurorului
general a fost depusa de deputatul crestin-democrat, Efim Zubcu. Aceasta se
referea la modul de desfasurare a anchetei in cazul asasinarii, la 26 mai 2001,
a directorului Asociatiei Pietelor din municipiul Balti, Gheorghe Grumatchi.
Zubcu a spus ca detine informatii potrivit carora s-ar fi facut presiuni din
partea anumitor persoane oficiale pentru a scoate suspiciunile de complicitate
la acest asasinat a actualului ministru al Justitiei, Ion Morei, precum si a
deputatului, Victor Morev, in acea perioada primar de Balti.
Aceste si alte interpelari ale
crestin-democratilor, dar nu in ultimul rand si propunerea lansata ieri
dimineata in Parlament de Stefan Secareanu, de a constitui o comisie de ancheta
care sa verifice informatiile despre interceptarea ilegala a convorbirilor
telefonice de catre SIS, prin intermediul companiei "Voxtel", i-a
determinat pe comunisti sa propuna modificarea Regulamentului Parlamentului
prin care sa restranga sensul notiunii de "interpelare". Asta pentru
ca opozitia sa nu mai aiba posibilitate sa faca publice abuzurile comise de cei
care stau astazi in fruntea statului. Este inca o tentativa de a ingradi
dreptul opozitiei la exprimare si o incercare de a ascunde ilegalitatile comise
cu acordul sau chiar cu contributia directa a guvernantilor comunisti.
Dosarul
“Metal-Market” – restaurarea muzeului Dolna
Daca
tata-i presedinte...
Igor Burciu
FLUX, Nr.59 (911) din
18 iunie 2002
Oleg Voronin este unul dintre cei mai prosperi businessmani din R. Moldova.
Gurile rele spun ca pentru a ajunge in gratiile lui Hermes, l-au ajutat mintea
agera, pofta de bani si, nu in ultimul rand, potrivit ultimelor informatii si
comentarii din ziare, protectia tatalui. Precizam ca este vorba nu de un
personaj oarecare, ci de fiul presedintelui R. Moldova, Vladimir Voronin. Mai precizam,
totodata, ca presa a mediatizat cu lux de amanunte o sumedenie de alte
performante ale acestui personaj interesant, care, la o adica, ar putea
incapea, lejer intr-un nou volum al "Cartii negre a coruptiei".
Ultimul sau succes financiar, bunaoara, s-a transformat intr-un amplu scandal
care a pus pe jaratic nu numai familia Voronin in special, ci Partidul Comunistilor in genere.
Asadar, potrivit unei
interpelari depuse de deputatii crestin-democrati, Oleg Voronin a obtinut fara concurs, in
calitate de patron al firmei de constructii "Metal-Market", dreptul
de a renova din bani publici cateva edificii din proprietatea statului, intre
care hotelul "Codru" si casa-muzeu din localitatea Dolna, in care pe
vremuri a a dat glas pustietatii poetul rus Puskin. Asta inseamna ca firma
"Metal-Market" a fost platita din bugetul statului pentru a realiza
reconstructia respectivelor obiective. Mai precis firma "Metal-
Market" si-a asumat obligatia de a furniza materiale de constructii si de
a plati muncitorii angajati in acest proiect. Cu alte cuvinte, statul a platit
firmei lui Oleg Voronin
nu numai pentru caramida, scanduri, cuie sau ciment, ci si pentru munca
angajailor sai. In acelasi timp, se anunta oficial ca banii pentru lucrarile de
renovare a casei-muzeu din Dolna au fost acordati, cu titlu de sponsorizare, de
catre seful companiei rusesti "Lukoil" Vagit Alekperov, pe care,
ulterior, presedintele Voronin
l-a recompensat cu ordinul "Gloria muncii".
Ingineria pare destul de
limpede. Firma lui Oleg
Voronin obtine, fara concurs, dreptul de a renova niste cladiri pe bani
publici, adica extrasi din bugetul statului. Statul suporta, asadar, toate
cheltuielile de rigoare. Ulterior aflam ca si firma "Lukoil" a donat,
cu titlu de sponsorizare, niste bani pentru reconstructia cladirii din Dolna.
Deci, daca muzeul din satul Dolna a fost renovat din banii publicii, atunci ce
a facut Oleg Voronin
cu banii lui Vaghit Alekperov? Ne intereseaza, de asemenea, de ce nu a fost
facute public rezultatul asa-zisului concurs castigat de firma lui Oleg Voronin. Si, nu in
ultimul rand, cum de s-a ajuns ca dreptul de renovare a hotelului
"Codru" si a muzeului din Dolna sa fie castigat, fara concurs, de
firma patronata tocmai de fiul presedintelui statului? Sa fie la mijloc doar o
simpla coincidenta? Eu unul ma indoiesc.
Dosarul
«ZAHARULUI»
Voronin
speculeaza problemele politice in interesul
protejarii
propriilor afaceri
Romanian Global
News, 27 May 2004
"Se pare ca intre Republica Moldova si Ucraina, desi in aparenta
relatiile dintre aceste doua state sunt bune, se coace un conflict serios, ba
chiar un razboi - <razboiul zaharului>. Marii businessmeni, care
controleaza "industria dulce" au facut coalitie impotriva
contrabandei ucrainene, iar politicienii s-au grabit sa foloseasca aceste
circumstante in folosul lor", scrie miercuri publicatia electronica
"Versii".
Potrivit sursei citate, in realitate, nu combaterea contrabandei este
esenta problemei, ci promovarea intereselor de afacere ale marilor
businessmeni, intre care se numara Oleg Voronin, feciorul presedintelui
comunist, precum si a intereselor politice ale administratiei de la Chisinau.
"Se creeaza impresia ca "naluca contrabandista" este convenabila
atat politicienilor, cat si oamenilor de afaceri. Cu ajutorul acestui mit,
magnatii zaharului incearca sa aplice presiuni asupra Kievului, pentru a-l
determina sa-si modifice politica vamala. Situatia pe piata ucraineana de
export este, incepand cu anul trecut, nefavorabila pentru zaharul moldovenesc.
Ucraina, la fel ca si Rusia, a redus considerabil cotele de import al zaharului
din Republica Moldova. Potrivit prognozelor, in 2004 exista pericolul
supraproducerii de zahar.
Agentia moldoveana de stiri FLUX informeaza ca aproximativ o treime din
volumul pietei moldovenesti de zahar o constituie zaharul importat nelegal, in
special din Ucraina, prin Transnistria si sectorul de sud al hotarului
moldo-ucrainean. Acest fapt pune in pericol industria respectiva, dar si reduce
veniturile clanului Voronin. Feciorul presedintelui, Oleg Voronin, este
proprietarul unei mari intreprinderi - Fabrica de zahar din Briceni - care se
orienteaza spre piata romaneasca. Insa, odata cu extinderea UE, perspectivele
exportului spre vest devin incerte, Voronin fiind obligat sa se reorienteze.
Alte patru mari fabrici de zahar (din Glodeni, Cupcini, Ghindesti si
Alexandreni), precum si Fabrica "Bucuria", sunt controlate de
businessmanul stabilit la Londra Marat Safin", scrie "Versii",
precizand ca "demersurile Chisinaului ar putea fi luate drept manifestarea
grijii fata de producatorii autohtoni, daca datele problemei zaharului nu ar
aduce mai mult cu un proiect politic". "Acesta consta in atragerea
atentiei comunitatii internationale asupra problemei transnistriene si in
demonstrarea faptului ca regiunea separatista necontrolata de autoritatile
centrale ramane a fi o pepiniera a contrabandei si banditismului".
In acest context, Chisinaul invoca, in fata UE si OSCE, pasivitatea
Kievului in ce priveste organizarea controlului comun vamal si de frontiera, in
special pe sectorul transnistrian. Si o face cu succes: pana de curand
Bruxellesul examina problema "cu ochii moldovenilor". Ce-i drept, in
ultimul timp reprezentantii Occidentului au inceput sa realizeze ca posturile
comune moldo-ucrainene de control trebuiesc Chisinaului, la modul evident, nu
pentru a optimiza activitatea organelor de resort ale ambelor state. Altfel, de
ce moldovenii insista numai asupra segmentului transnistrian de frontiera,
demonstrand pasivitate in ce priveste sectoarele de nord si de sud si refuzand
monitorizarea regimului de frontiera sub egida OSCE?", intreaba
comentatorul din publicatia citata. In cadrul recentei vizite oficiale in
Bulgaria, Voronin a solicitat presedintelui in exercitiu al OSCE, Solomon
Passy, sa se implice in solutionarea problemei securizarii segmentului
transnistrian al frontierei moldo-ucrainene.
Dosarul
«ZAHARULUI»
Feciorul lui Voronin este acuzat
de un demnitar comunist
FLUX Nr. 117 (838) 28 noiembrie
2001
Presedintele Consiliului
judetean Edinet, Ion Gutu, candidat in alegerile locale din partea Partidului
Comunistilor, a sustinut ieri, la Chisinau, o conferinta de presa in cadrul
careia l-a acuzat pe Oleg Voronin,
feciorul presedintelui Vladimir Voronin,
de implicare directa in privatizarea ilicita a fabricii de zahar din Briceni.
El a mentionat
ca aceasta intreprindere a fost cumparata inca in 1990, in perioada
privatizarii contra bonuri patrimoniale, de catre Oleg Voronin. "Cu doi ani in urma el i-a cam amagit pe
producatorii de sfecla, refuzand sa le dea zaharul. In consecinta, producatorii
au fost nevoiti sa-si duca marfa la alte uzine. Mie imi scrieau oamenii si i-am
spus lui Vladimir Voronin ca
lumea se revolta de faptul ca se vinde fabrica. El m-a asultat si mi-a raspuns
ca acesta este feciorul lui si ca el este deja matur".
In cadrul conferintei de presa,
Ion Gutu a prezentat ziaristilor documente care certifica justetea celor
mentionate de el, inclusiv vanzarea ilegala a mai multor obiective aflate la
balanta administratiei publice locale, in valoare totala de 27 milioane lei.
Mai mult decat atat, Ion Gutu a
spus ca dezvaluirile pe care le-a facut ieri este doar "primul
episod" din epopeea afacerilor dubioase orchestrate de actuala putere,
precizand ca urmatorul episod se va referi la finantarea campaniei electorale a
comunistilor. El nu a precizat insa cand va face aceste dezvaluiri.
Ceea ce am mai putut desprinde
din conferinta de presa a domnului Gutu a fost ca el este un foarte bun prieten
cu actualul, deocamdata, vicepresedinte al Parlamentului, Vadim Misin, si ca ar
fi in masura sa-l apere pe acesta chiar daca ar calca pe bec. Aceasta ne duce
la ideea ca tovarasul Misin ar putea avea cam aceeasi parere despre "guvernarea
lui Voronin", ceea ce
inseamna ca Partidul Comunistilor progreseaza spre o scindare jalnica.
Dosarul
«ZAHARULUI»
Sfecla de zahar si feciorul lui
Voronin
Igor
Burciu
FLUX, Nr. 118 (839) 29 noiembrie
2001
L-am fi putut crede pe actualul
sef al statului, daca acesta ar fi declarat, dezvinovatindu-se, ca nu a stiut
nici cu spatele despre afacerile fiului sau, adica despre modul fraudulos in
care acesta a privatizat fabrica de zahar de la Briceni. Am fi putut eticheta
lesne mismasurile financiare ale lui Voronin
junior, despre care s-a scapat cu vorba presedintele Consiliului Judetean
Edinet in cadrul unei recente conferinte de presa, drept sotii, facute pe la
spatele taticului. La urma urmei, o parte a opiniei publice, cea usor
manipulabila, a reactionat intocmai si in cazul ginerelui lui Snegur, si in
cazul odraslei lui Sangheli, si in cazul baietilor lui Lucinschi. Numai ca Voronin este, se stie, mai intepat
decat predecesorii sai. El nu putea sa reactioneze decat in stilul sau
caracteristic: "Ce vreti, fiul meu este baiat mare si are dreptul sa faca
ce vrea!". Or, din acest moment, tunurile financiare ale odraslei sefului
comunistilor nu mai sunt simple nazbatii, ci delicte serioase, comise cu stirea
si protectia tatalui. Iar culpa morala (si nu numai) a acestuia din urma s-a
dublat, volens-nolens, de cand el a devenit presedinte, adica prima figura
politica in Republica Moldova.
Privite din acest punct de
vedere, lucrurile devin extrem de grave. Asta inseamna ca Vladimir Voronin a stiut de la bun inceput ca
fiul sau a privatizat ilegal fabrica de zahar de la Briceni, prejudiciind enorm
bugetul tarii unde el este astazi presedinte. Mai mult, suntem absolut siguri
ca Oleg Voronin nu ar fi facut
si nu face nici acum un pas fara sprijinul concret al tatalui sau. Daca
Vladimir Voronin a stiut despre
afacerile fiului sau, inseamna ca el este la curent si cu alte matrapazlacuri,
ale unor membri din propriul sau partid. Si asta mai inseamna ca seful statului
bate, pur si simplu, apa-n piua, atunci cand se plange ca R. Moldova este un
stat sufocat de coruptie si afaceri ilicite. Ca sa dea masura exacta a
campaniei anticoruptie pe care, chipurile, a declarat-o deschisa, precum si a
vremurilor pe care le traim, presedintele Voronin nu are decat sa-l faca pe fiul sau prim-ministru, in locul
lui Tarlev. Sau, cel putin, ministru al Finantelor, in locul lui Manoli.
Dosarul
«ZAHARULUI»
Ion Gutu si Oleg Voronin, doua
persoane certate cu legea
Ion Manole
FLUX, Nr. 118 (839) 29 noiembrie
2001
Conflictul iscat intre
presedintele Consiliului judetean Edinet, Ion Gutu, si afacerile familiei Voronin la Briceni sunt niste reglari
de conturi intre cei care au venit la putere furand banii celor necajiti",
a declarat deputatul PPCD, Valentin Chilat.
El a precizat ca
"dezvaluirile senzationale" de implicare a lui Oleg Voronin in privatizarea
frauduloasa a fabricii de zahar din Briceni, facute publice marti, in cadrul
unei conferinte de presa, de catre Ion Gutu, sunt semnificative si ca acestea
denota ca in "asa-zisul monolit comunist" s-au produs fisuri.
"Nu ma uimeste faptul ca
acelasi Gutu, care in 1994 a fost adeptul agrarienilor, in 1996 - partasul
inflacarat a lui Lucinschi, iar in 2000 - prietenul lui Voronin, in prezent are nevoie de un nou acoperis politic", a
spus Valentin Chilat, adaugand ca timpul va arata cine il va accepta -
Urechean, Snegur sau Diacov.
Deputatul PPCD considera ca
finalul acestui conflict poate avea doua variante: ori Ion Gutu va continua
seria dezvaluirilor, ori se va ajunge la o intelegere, dat fiind faptul ca
ambele parti "au suficiente pacate". "Atat Oleg Voronin cat si Ion Gutu sunt
persoane certate cu legea" a mentionat Chilat.
De notat ca Valentin Chilat a
depus saptamana trecuta o interpelare referitoare la gestionarea frauduloasa a
banilor publici in judetul Edinet. El a solicitat sa fie informat in special
despre disparitia celor 2,5 milioane lei destinate pentru salarizarea
profesorilor din regiune in perioada mai-iunie curent. Presedintele Eugenia
Ostapciuc a lasat atunci sa se inteleaga ca subiectul este deja cunoscut si ca
exista o ocomisie care se ocupa de dezvaluirea acestor si altor incalcari.