Guvernul-intre realizari si esecuri

 

Recent, presedintele Vladimir Voronin a tinut un discurs in cadrul unei sedinte a Cabinetului de Ministri, in care a dat o apreciere actualului Executiv. Am selectat cateva din "notele" puse Guvernului de seful statului si am solicitat opinia ex-prim-ministrilor, analististilor economici si a organizatiilor internationale, pe care vi le propunem mai jos.

 

Presedintele RM, Vladimir Voronin

Se poate, in principiu, da o apreciere destul de exacta a ceea ce s-a reusit sa se faca, a ceea ce deja nu se va mai reusi, precum si a ceea ce se va putea realiza doar prin eforturi sustinute.

Printre principalele rezultate ale anului care se incheie pot fi mentionate urmatoarele: mentinerea cresterii economice (primul semestru – 6,5%), progresul serios in dezvoltarea infrastructurii tarii, in special in domeniul gazificarii si aprovizionarii cu apa, implementarea sistemului asigurarii obligatorii in medicina, elaborarea, prin mari eforturi, a „Strategiei cresterii economice si reducerii saraciei”, efectuarea recensamantului populatiei, sporirea disciplinei fiscale si completarea bugetului din surse proprii, inregistrandu-se in zece luni o crestere de 19 la suta comparativ cu anul trecut, gasirea de posibilitati si solutionarea unui sir intreg de probleme sociale, reducerea efectiva a saraciei. Aici vreau sa amintesc faptul ca daca in anul 2000, potrivit datelor statistice, circa 53% din populatie se afla sub pragul saraciei, in anul curent acest indice s-a redus pana la 33,5%, depasirea, prin masuri bine gandite, a crizei painii, generate de recolta proasta din anul trecut, desfasurarea cu succes a coordonarii planului „Moldova – Uniunea Europeana”, in Guvern au fost discutate si aprobate legi importante: cu privire la dezvoltarea micului business, privind tehnologiile informationale, Codul cu privire la stiinta si inovare.

Dar, cu toate acestea, trebuie sa vorbim despre unele problemele care trebuie sã se afle permanent in atentia Guvernului, in special, spre sfarsitul mandatului sau. In primul rand, acestea sunt problemele administrãrii. Dintre problemele ramurale ma voi opri la cele din energetica, agricultura si industrie. La problemele ramurale trebuie, de asemenea, atribuite cele ce tin de dezvoltarea comertului organizat in intreprinderile comerciale de diferit format.

Un alt aspect asupra caruia as dori sa atentionez Guvernul este calitatea actelor normative elaborate. Din pacate, mai persista cazurile cand Guvernul aproba acte normative si legislative fara a le pune de acord cu toate ministerele si departamentele de resort, unele din ele neavand acoperire financiara, iar altele fiind “pline de contradictii” si cu dublari.

Tara a parcurs in acest rastimp unele perioade complicate, as spune chiar de criza. Insa nici Presedintele, nici majoritatea parlamentara nu s-au lasat tentati sa solutioneze aceste situatii acute prin „sacrificarea” Guvernului, sa urmeze „recomandarile binevoitorilor” facute in acest sens.

 

Valeriu Muravschi, prim-ministru in perioada 1991-1992

In principiu, desigur, statisticile arata o crestere economica anuala de 6 % si o crestere a veniturilor, in ultimii ani. Da, cifrele sunt si nu le putem nega, DAR aceasta imbunatatire a cresterii economice si a relansarii economiei se datoreaza urmatorilor factori:

   1. Reformele in domeniile social, economic, etc, facute in anii precedenti, incep a da rezultate.

   2. Busnessmanii, care au trecut prin sistemul privatizarii, au initiat afaceri, au acumulat o experienta si-au consolidat capitalul si l-au investit in economie, incep a inregistra rezultate pozitive.

   3. Fluxul de valuta din exterior de la cetatenii moldoveni aflati la munca peste hotare, potrivit unor specialisti acesta ar fi intre 600-800 mln USD. In opinia mea, aceasta este o suma destul de importanta pentru R.Moldova. O parte din acesti bani sunt utilizati pentru consumul curent, care a stimulat productia si comercializarea, iar o alta parte au fost investiti in imobil.

Totodata, as vrea sa mentionez ca analizand mai profund situatia creata in economie, vom depista si un sir de probleme foarte complicate in acest domeniu si nu numai, care sau nu sunt intelese de guvernare sau aceasta nu este capabila sa le rezolve. Voi evidentia doar cateva din aceste probleme, care stau in umbra indicatorilor economici anuntati, si anume:

     1.Problema inflatiei, adica cresterea preturilor. In ultimii 3-4 ani, se anunta oficial o rata a inflatiei anuale (cresterea preturilor) de 10-15 %, dar ca cetateni, comparand preturile in perioada 2000-2004 la principalele produse alimentare, marfuri de uz casnic, materiale de constructie, imobil, constatam o crestere a acestora de 2-3 ori (200-300%). Desigur ca majorarea veniturilor ramane cu mult in urma, fata de aceasta crestere a preturilor.

     2. Problema cursului monedei nationale fata de principalele valute Euro si Dolar. In aceasta perioada apare un fenomen inexplicabil legat de aprecierea cursului leului fata de Dolar si Euro cu 20 %, fenomen care a influentat negativ asupra exporturilor autohtone, in acelasi timp, stimuland importurile de marfuri straine.

     3.Problema lipsei investitiilor straine masive in sectorul real al economiei, fara de care este imposibil de ameliorat radical situatia, totodata aceasta fiind si una din cauzele politicii pe care o promoveaza actuala guvernare: "Noi nu avem nevoie de credite din exterior".

Este straniu cand majoritatea tarilor ex-sovietice depun eforturi considerabile pentru atragerea investitiilor straine estimate la mlrd-zeci de mlrd USD, Republica Moldova evita sa beneficieze de acest capital pentru cresterea economica. E foarte straniu.

     4.O alta problema este situatia creata in domeniul agriculturii unde lipsesc investitiile masive in tehnologii noi, lipseste piata de desfacere, in special, a produselor cerealiere, lipseste un sistem de subventionare a acestui domeniu fara de care agricultura nu are sanse de izbanda.

     5.Problema monopolizarii unor sectoare ale economiei si si cea a comercializarii produselor autohtone de catre un grup restrans de agenti economici, care "au rude la Babilon". Acest fenomen duce la concurenta neloiala si la stagnarea economiei. Nu mai vorbim despre folosirea organelor de control, in unele cazuri, "in lupta economica si politica interna".

     6. Nu in ultimul rand, as vrea sa ma refer si la problema birocratiei. In prezent avem un aparatul birocratic enorm, coruptie si lipsa unei transparente in majoritatea organelor de stat.

In concluzie: in cazul in care acestor probleme pe care le-am enumerat, precum si altora care exista, nu le vom acorda atentie si nu vom cauta solutii pentru ele, e regretabil sa constat, dar ne asteapta o inrautatire grava a situatiei economice si sociale.

 

Andrei Sangheli, prim-ministru in perioada 1992-1996

Ce sa zic, sunt cifre si statistici care spun totul. Nu poti sa spun ca e rau. Bravo lor ca au putut face astfel de indici.

 

Ion Ciubuc, prim-ministru in perioada ianuarie 1997-martie 1999

Cred ca actualul Guvern activeaza conform situatiei create astazi. Sunt si neajunsuri, dar in general, sunt inregistrati indici economici si macroeconomici buni. Totodata, se observa si o imbunatatire in sfera sociala. Numai acolo unde nu se activeaza, nu sunt probleme. In opinia mea, celor care nu le place actuala guvernare sa ia haturile in mana si sa conduca. Sa demonstreze ca ei pot mai bine.

 

Ion Sturza, prim-ministru in perioada martie - decembrie 1999

Activitatea actualului Cabinet de Ministri o apreciez drept una pozitiva. Pe parcursul perioadei de guvernare a actualului Legislativ s-a reusit o crestere economica, desi modesta, dar ea exista. Totodata, s-a inregistrat o imbunatatire a parametrilor sociali. Cat nu am fi de subiectivi, dar actuala stare de lucruri, ne impune sa afirmam ca s-au reusit multe.

 

Dumitru, Braghis, prim-ministru in perioada decembrie 1999-martie 2001

Actiunile pur administrative ale Guvenului, in mare parte populiste, au dat in acesti aproape patru ani un rezultat iluzoriu pozitiv, care s-a manifestat la suprafata prin cresterea PIB si sporirea cheltuielilor pentru sfera sociala. In acelasi timp, in economia nationala se contureaza tendinte periculoase, care se manifesta prin cresterea amenintatoare a datoriei interne de stat, cresterea inflatiei si sporirea masiva a importurilor in detrimentul dezvoltarii ramurilor de productie si a exportului. Constatarea cresterii „nemaipomenite” a Produsului Intern Brut este de fapt un bluf al actualei guvernari, or, rapoartele Bancii Mondiale, in primul rand, dar si a altor structuri internationale importante, arata ca Republica Moldova ramane cu mult in urma fata de tarile din regiune care au inregistrat cresteri economice de 10-13 la suta.

Concluzia este ca lipseste cu desavarsire caracteristica calitativa a cresterii economice, ea avand la baza transferurile masive de valuta de catre cetatenii plecati la munci peste hotare si cresterea incasarilor de la vama. In acelasi timp, guvernul nu a facut nimic pentru a majora numarul locurilor de munca, pentru a atrage investitii straine in economia tarii, pentru a facilita dezvoltarea afacerilor mici si mijlocii. Mai mult, Guvernul a dezvoltat o schema paguboasa de monopolism si protectionism, largind influenta economiei tenebre si creand noi premise pentru extinderea coruptiei.

Un capitol aparte cred ca ocupa preocuparile Guvernului actual pentru sfera sociala, activitate care constituie elementul de baza in rapoartele pline de fala ale Executivului. La o analiza atenta insa, starea de lucruri in sfera sociala se prezinta nu tocmai in culori roze, dupa cum o descrie Guvernul. Intr-adevar, sunt prevazute unele majorari in cifre a salariilor pentru sfera bugetara, o careva indexare a pensiilor sau a burselor. Insa, daca analizam situatia pe ramuri, constatam ca cheltuielile pentru sanatate, de exemplu, se efectueaza pe seama populatiei si a angajatorilor, iar statul se eschiveaza, de fapt, de la obligatiunile sale. Cheltuielile pentru invatamant sunt chiar in diminuare. In 2005, Guvernul prevede alocatii pentru invatamant in suma de 356 mln de lei, in timp ce in 2003, aceste alocatii erau de 399 mln lei.

Daca analizam evolutia cheltuielilor bugetare in perioada anilor 2001-2005, deci exact in perioada aflarii in exercitiu a Guvernului Tarlev, vedem ca ponderea cheltuielilor pentru sfera sociala raportate la PIB sunt in continua scadere. In schimb, din an in an se aloca tot mai importante mijloace pentru serviciile de stat cu destinatie speciala. Astfel, cheltuielile pentru intretinerea aparatului de stat s-au majorat de la 171 mln lei (in 2000) pana la 356 mln de lei (in 2005). In aceasta perioada (2001-2005), cheltuielile pentru intretinerea aparatului presedintelui au crescut de la 2,2 mln la 8 mln lei; a Cancelariei de stat – de la 10 mln la 33 mln lei; pentru Curtea de Conturi – de la 5,1 la 11 mln lei; pentru organele justitiei – de la 18 la 49,8 mln lei; pentru Procuratura Generala – de la 12,3 la pana la 34 mln lei; SIS de la 47,7 pana la 122 mln lei; Serciciul Paza de stat - de la 4,3 mln – pana la 12,2 mln lei.

De fapt, chiar Presedintele a recunoscut recent impotenta actualului guvern, care nu a avansat cu nimic in acesti patru ani, ramanand un executiv de buzunar, lipsit totalmente de initiativa.

 

Edgardo Ruggiero, Reprezentant Permanent al FMI in Moldova

Economia creste intr-un ritm bun. Riscand sa simplific prea tare lucrurile, as spune ca o cauza principala a cresterii economice in Moldova este exportul de vinuri si forta de munca. Acest lucru are efecte atat pozitive cat si negative. Efectele pozitive sunt cresterea economica si faptul ca remitentele servesc drept cel mai important mijloc de protectie sociala in Moldova. Efectele negative ale emigrarii si remitentelor sunt de natura sociala in urma familiilor despartite; deficitul bratelor de munca, ce are deja un impact asupra unor sectoare din economie, inclusiv agricultura; nivelul mai inalt al inflatiei si majorarea rapida a preturilor la case si apartamente. Un astfel de aflux de mijloace banesti exercita mari presiuni de apreciere asupra leului, Banca Nationala facand tot posibilul pentru a compensa acest impact. In cazul dat este nevoie de o politica bugetar-fiscala mai putin expansionista si mai multe reforme structurale pentru a genera o reactie din partea ofertei. Eventual, cu politici economice bune si reforme structurale, acesti moldoveni harnici vor reveni si vor investi in Moldova. Dupa parerea mea, o sarcina importanta pentru factorii politici de decizie este crearea conditiilor pentru redirectionarea remitentelor de la consum la investitii. Prin urmare, o prioritate ar fi accelerarea reformelor in vederea facilitarii crearii si activitatii intreprinderilor mici si mijlocii.

 

Igor Botan, analist economic independent

In situatia creata in Republica Moldova este important ca seful statului este multumit de actualul Guvern. Criterii obiective pentru aprecierea activitatii Guvernului, practic, nu exista. Toate initiativele majore in demeniul economic si social i-au fost atribuite sefului statului. Toate numirile si remanierile guvernamentale au fost initiate de seful statului. Astfel, Guvernul a fost si este, de fapt, unul pur tehnic. Evident, in atare situatie seful statului nu poate, in principiu, aprecia activitatea Guvernului drept una negativa. In caz contrar ar fi trebuit sa recunoasca ca initiativele sale si politica de cadre pe care o promoveaza sunt paguboase. In aceasta situatie, trebuie luat programul electoral al partidului condus de seful statului si comparate promisiunile cu realizarile. Facand acest lucru vom ajunge la concluzia ca cele mai importante promisiuni nu au fost realizate. Obiectivele strategice ale PCM au fost abandonate, iar strategia Guvernului a fost de adaptare la conjunctura. Daca examinam ultimele discursuri ale sefului statului si ale altor demnitari, observam ca problemele identificate de guvernanti, practic, coincid cu cele identificate de opozitie. Diferenta este ca opozitia accentueaza preponderent latura negativa a problemei, iar guvernantii pe cea pozitiva. Drept exemplu poate servi calitatea cresterii economice etc.

 Totusi, cred ca activitatea Guvernului poate fi considerata drept una satisfacatoare, datorita capacitatii neordinare de adaptivitate la conjunctura. In plus, printre membrii guvernului si in randul viceministrilor sunt persoane cu o pregatire profesionala foarte buna, "tehnocrati" in sensul bun al cuvantului.

10.11.04 = REPORTER.MD