Voronin, implicat in falsificare si trafic de valuta

Ioana Bojan
Gardianul, 04 mar 2005


La Moscova se vehiculeaza tot mai des supozitia ca presedintele moldovean, comunistul Vladimir Voronin, a deteriorat relatiile moldo-ruse nu din cauza unor neintelegeri de ordin politic, ci "din motive criminale", la baza fiind "implicarea structurilor foarte apropiate puterii de la Chisinau in falsificarea unor sume importante de dolari americani si euro", informeaza publicatia "Argumenti i fakti", citata de Flux. Potrivit sursei mentionate, Voronin a fost obligat sa iasa din sfera de influenta a Moscovei in favoarea Washington-ului, "dupa ce serviciile speciale americane au scos la suprafata o retea internationala de falsificatori de bani, din care faceau parte si persoane apropiate presedintelui moldovean".

Comentatorii de la "Argumenti i fakti" presupun ca in aceasta situatie, pentru a evita un scandal de proportii, Voronin a oferit serviciilor americane informatii despre locul amplasarii tipografiei clandestine, dupa care "s-a apropiat de Statele Unite si a respins semnarea "planului Kozak".

Banii falsi erau scosi in Kosovo de catre o grupare criminala albaneza si de originari din Cecenia, fiind utilizati pentru procurarea armamentului. Patrunzand in Moldova, bancnotele erau plasate ulterior in Ucraina si Federatia Rusa, iar "cantitati importante de bancnote, trecand prin bancile comerciale moldovene, erau depozitate in rezervele Bancii Nationale a Moldovei".

"Traficul de falsuri era organizat de catre directorul Departamentului Tehnologii Informationale de la Chisinau, Vladimir Molojen, si de Vladimir Kolesnicenko, reprezentantul afaceristului canadian Boris Birstein, care a finantat campania electorala a lui Voronin.

Informatia a fost remisa serviciilor secrete moldovean si ucrainean, dar Chisinaul, spre deosebire de Kiev, care a intreprins actiuni concrete in investigarea cazului si l-a arestat pe fostul cekist Valerii Statiuk, inspector superior al Departamentului Vamal al Moldovei, nu a reactionat in nici un fel", scriu comentatorii de la Moscova.

Tentativa de a-l discredita pe Rosca

Mai mult, acestia afirma ca Voronin era la curent cu operatiile de falsificare si a reglat chiar aceste procese, adaugand ca "din aceste tranzactii, familia presedintelui moldovean a obtinut un venit net, estimat la 150 milioane euro".

In luna octombrie 2004, deputatii comunisti au incercat sa-l invinuiasca pe liderul PPCD Iurie Rosca de implicare in falsificarea banilor si de tentativa acestuia de a introduce falsurile in Moldova.

Intentia comunistilor de a-l discredita pe Rosca a esuat, liderul crestin-democrat caracterizand incercarea lor drept o replica jalnica la activitatea grupului parlamentar al PPCD, orientata spre dezvaluirea actelor de coruptie si abuz, comise de regimul Voronin si familia acestuia.

Scenariul strategic al SUA

Sa nu uitam ca, inainte, Voronin era principalul aliat al Kremlinului si nu rata nici o ocazie sa improaste Romania cu venin. Acum, el se declara mai proeuropean decat oricare alt lider politic de la Chisinau, iar Bucurestiul ii este principalul partener.

In urma cu cateva zile, presedintele Voronin s-a intalnit la Kiev cu Viktor Iuscenko, cel care le-a redat ucrainenilor orange-ul libertatii, iar miercuri l-a primit la Chisinau pe liderul revolutiei de catifea din Georgia, Mihail Saakasvili.

Contactul direct dintre presedintii Ucrainei si Georgiei, ca de altfel si vizita de acum o luna la Chisinau a presedintelui Romaniei, Traian Basescu, il avantajeaza pe Voronin, care cauta sa rupa o felie din electoratul cu viziuni pro-occidentale, ca sa-si recupereze procentajul pierdut in urma atitudinilor antirusesti din ultima vreme.

Aceste intalniri, dincolo de conotatia lor electorala, trebuie privite si ca un element al unui scenariu strategic al SUA, care incearca sa determine o linie a politicii externe din partea Moldovei similara cu cea a Georgiei si Ucrainei.

De fapt, SUA nu fac altceva decat sa ajute aceste trei tari - Georgia, Ucraina si Moldova – sa-si uneasca eforturile pentru a scapa de presiunile politico-militare ale Federatiei Ruse, deoarece dupa instalarea la Kiev a unei administratii dezagreate de Kremlin, regimul separatist pro-rus de la Tiraspol a devenit la fel de periculos pentru Ucraina ca si pentru Moldova.

Obiectiv comun, integrarea in UE

Singurul loc de intalnire al celor trei tari, cu exceptia CSI, este GUAM, o organizatie de cooperare economica infiintata in anul 1997, la Strasbourg, care este sustinuta de SUA in implementarea mai multor proiecte. Nu in zadar, unul dintre subiectele principale discutate la intalnirile Voronin – Iuscenko si Voronin – Saakasvili a fost "perspectivele extinderii rolului GUAM".

Iuscenko si Voronin au semnat o declaratie axata pe principiile obiectivului comun de integrare europeana si al dezvoltarii relatiilor economice in baza standardelor UE.

In document se mai mentioneaza necesitatea instituirii unui control vamal mixt, pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, si antrenarea SUA si a UE, in calitate de observatori, in procesul de solutionare a conflictului transnistrean.

SUA vor condamna eventualele fraude

"Continui sa sper ca se va ingadui un proces electoral mai deschis, care va fi judecat liber si corect de catre grupurile de observatori la fata locului, dar, sincer vorbind, pana acum, semnele n-au fost bune", a declarat senatorul american John McCain, co-autorul rezolutiei senatoriale de la 18 februarie, care a cerut "corectitudine si transparenta" in alegerile parlamentare din Moldova.

El a mentionat ca de la Chisinau continua sa parvina vesti alarmante privind reprimarea opozitiei, interzicerea demonstratiilor si intrunirilor. Senatorul a declarat ca scrutinul din 6 martie va fi monitorizat de un sir de organizatii internationale, care ulterior vor pronunta un verdict, ce va fi acceptat in toata lumea.

McCain a precizat ca, daca scrutinul va fi considerat fraudulos, din partea SUA vor veni condamnari si critici. Senatorul republican a adaugat ca rolul Rusiei in regiune este foarte important, insa si-a exprimat teama ca Putin n-a invatat lectia ucraineana si ca dorinta sa de a se impotrivi progresului democratiei la granitele Rusiei s-a accentuat.