Semne
bune anul are?
Igor BOTAN
Moldova Azi, 3 ianuarie 2005
In ajunul
sarbatorilor de iarna, la 24 decembrie 2004, forul legislativ a adoptat hotarirea nr. 444-XV prin care a stabilit data
desfasurarii alegerilor parlamentare. Stabilirea
datei alegerilor pentru ziua de 6 martie a.c. este in perfecta conformitate cu prevederile
Constitutiei Republicii Moldova (RM), ale Codului electoral si ale unui sir de
hotariri ale Curtii Constitutionale referitoare la termenele expirarii
mandatului Parlamentului si desfasurarea alegerilor pentru un nou Parlament.
Este remarcabil faptul ca au fost luate in consideratie prevederile legii nr.
1234-XIV privind procedura de alegere a presedintelui RM, astfel incit noul sef
al statului sa poata fi, in principiu, ales de noul Parlament pina la expirarea
la 8 aprilie a.c. a mandatului Presedintelui in exercitiu.
Un alt eveniment comentat in
termeni pozitivi de catre mass-media este Apelul Presedintelui RM Vladimir
Voronin catre Consiliul de observatori al institutiei publice nationale a
audiovizualului Compania "Teleradio-Moldova" in care a cerut
organului respectiv sa adopte masuri pentru "a exclude interpretarea
eronata sau tendentioasa a aparitiei oricarei informatii despre activitatea
curenta a puterii". In sfirsit, alocutiunea Presedintelui Voronin din
cadrul sedintei de inchidere a sesiunii de toamna-iarna a Parlamentului a fixat
repere comune pentru putere si opozitie: asigurarea in 2005 a unui scrutin
parlamentar care sa exprime adevarata vointa a poporului; avansarea solidara
spre principiile europene; realizarea Strategiei de Crestere Economica si
Reducere a Saraciei; modernizarea tarii cu scopul obtinerii statutului de
membru asociat, iar apoi si de membru al Uniunii Europene.
Cele trei evenimente enumerate
mai sus, care au precedat inceputul campaniei electorale, indica la prima vedere
faptul ca exista tendinte cu caracter pozitiv in politica moldoveneasca. Nu
incape indoiala ca orice forta politica de opozitie cu o anumita pondere din
RM, cu exceptia Uniunii Cetatenilor "Patria-Rodina", promotoare a
unei politici de integrare exclusiva cu Rusia, poate subscrie la principiile
desemnate de catre seful statului.
Totusi, nu trebuie exagerat
caracterul pozitiv al tendintelor mentionate. In primul rind, pare a fi evident
ca tendintele pozitive sint, mai degraba, o manifestare a "instinctului de
autoconservare" la putere a actualilor guvernanti. "Aripa
pragmatica" a partidului de guvernamint a decis, probabil, sa se resemneze
in fata pericolului a ceea ce seful statului a numit "epidemia" din
Georgia si Ucraina. In al doilea rind, asa-zisii pragmatici din partidul de
guvernamint au inteles, probabil, ca nu pot ignora cu totul indemnurile
institutiilor democratice internationale si cele ale liderilor celor mai
influente democratii de a organiza alegeri libere si corecte. In sfirsit, principalele
forte de opozitie - Partidul Popular Crestin Democrat (PPCD), Blocul
"Moldova Democrata" (BMD) si Partidul Social Democrat (PSD) au
transmis guvernantilor mesaje foarte clare ca nu cred in bunele intentii ale
acestora.
Astfel, Biroul Permanent al PPCD,
adoptind la 15 decembrie 2004 hotarirea cu privire la culoarea electorala, a
transmis tuturor urmatorul mesaj: "Culoarea portocalie a devenit deja in
spatiul regiunii noastre simbolul innoirilor benefice. Dupa Romania si Ucraina,
Republica Moldova este tara care trebuie sa resimta impactul puternic al
SCHIMBARII, schimbare care vine sub semnul culorii ORANJ". La rindul sau,
BMD a organizat un sir de manifestari de lansare a blocului in cadrul carora a
invinuit guvernantii de promovare a unei politici dictatoriale, de intimidare a
opozitiei, avertizindu-i ca vor trebui sa raspunda in fata legii pentru
abuzurile comise. In sfirsit, perioada electorala a inceput cu un scandal legat
de atacarea de catre PSD in Curtea Suprema de Justitie a hotaririi Comisiei
Electorale Centrale (CEC), din 26 decembrie 2004, prin care a fost stabilita
data, locul si timpul prezentarii documentelor de catre potentialii concurenti
electorali. PSD a invinuit CEC si partidul de guvernamint de incalcare a
legislatiei si falsificare a alegerilor pe motiv ca in conformitate cu
articolul 44(2) al Codului electoral informatia privind locul si timpul
primirii documentelor potentialilor concurenti electorali "este data
publicitatii in termen de 2 zile de la inceperea perioadei de desemnare a
candidatilor". Argumentele PSD se bazeaza pe articolul 1 din Codul
electoral in conformitate cu care "perioada electorala" incepe in
"ziua aducerii la cunostinta publica a datei alegerilor", considerind
ca se are in vedere ziua intrarii in vigoare a hotaririi Parlamentului, adica
ziua publicarii hotaririi respective in Monitorul Oficial.
De fapt, esenta acuzatiilor PSD
la adresa guvernantilor se reduce la faptul ca acestia au manipulat sirul de
evenimente astfel incit sa asigure inregistrarea partidului de guvernamint
drept primul concurent electoral, lucru care in conformitate cu articolul 48(3)
din Codul electoral va avea drept efect ca partidul respectiv va figura primul
si in buletinele de vot.
Intr-adevar, fractiunea
parlamentara majoritara, fara a consulta in prealabil celelalte fractiuni
parlamentare, abia in a doua jumatate a zilei de 23 decembrie 2004 a facut
publica intentia de a introduce pe ordinea de zi a sedintei plenare din 24
decembrie proiectul de hotarire privind stabilirea datei pentru alegerea
Parlamentului. In opinia fractiunii Partidului Popular Crestin Democrat (PPCD),
procedind astfel, fractiunea majoritara a incalcat un sir de articole din
capitolele 1 si 2 ale Titlului II al Regulamentului Parlamentului referitoare
la ordinea de zi si procedura legislativa. Mai mult, hotarirea respectiva a
fost votata de majoritatea parlamentara, in pofida faptului ca articolul 2 al
acesteia stabilea ca "hotarirea intra in vigoare la data adoptarii",
lucru ce contravine legii nr. 173-XIII din 6.07.1994 privind modul de publicare
si intrare in vigoare a actelor oficiale. Fractiunea
majoritara nu a luat in consideratie nici hotarirea nr.20 din 29.04.1999 care
stabilise in mod expres ca "in conformitate cu art.1 alin. (4) din legea precitata, hotaririle Parlamentului intra in
vigoare: la data publicarii in Monitorul Oficial, sau la data indicata in text
(adica la data publicarii lor sau la o data ulterioara, prevazuta de
legiuitor). Actele oficiale ce intra in vigoare la data
prevazuta in textul respectiv se publica in Monitorul Oficial in termen de 10
zile de la data adoptarii". A doua zi dupa adoptarea hotaririi
privind data alegerilor, partidul de guvernamint a convocat Plenara Comitetului
Central la care a adoptat lista de candidati, iar inca
peste o zi, duminica, pe 26 decembrie 2004, CEC a convocat o sedinta in cadrul
careia a adoptat hotarirea privind locul si timpul primirii documentelor de
inregistrare a concurentilor electorali. In ziua urmatoare, la 27
decembrie 2004, partidul de guvernamint a fost primul care a depus la CEC
actele necesare pentru inregistrare in calitate de primul concurent electoral.
In acest mod, articolul 2 din
hotarirea Parlamentului referitor la intrarea acesteia in vigoare in ziua
adoptarii a indus in eroare CEC, care nu putea convoca sedinta de stabilire a
locului si timpului primirii documentelor decit in conformitate cu articolul
25(2) care stabileste ca "sedintele CEC se anunta cu 48 de ore inainte de
desfasurarea lor, cu exceptia sedintelor din perioada electorala, cind trebuie
anuntate intr-un termen mai scurt, in virtutea faptului ca problemele cer o
examinare urgenta".
Acum intrebarea este: ce a
obtinut partidul de guvernamint prin aceste actiuni de luare prin surprindere a
oponentilor politici cu scopul de a fi inscris primul in buletinele de vot?
Raspunsul pare a fi - nimic, in
afara de un scandal politic care promite sa fie de mare rezonanta, de sifonare
a imaginii si de alimentare a suspiciunilor opozitiei, a organizatiilor
internationale specializate in monitorizarea alegerilor, in timp ce
presedintele partidului de guvernamint asigura opinia publica despre intentia
de a garanta in mod unilateral alegeri oneste. De fapt, actiunile intreprinse au un efect invers.
Intr-adevar, in alegerile din 1998 Partidul Comunistilor a
figurat primul in buletinele de vot, acumulind 30% din sufragii, in timp ce in
2001, figurind pe pozitia a treia a cumulat 50%. Deci, nu avea sens luarea prin
surprindere a oponentilor si goana dupa locul intii in buletinele de vot. In al
doilea rind, prin actiunile sale partidul de guvernamint a provocat ridicarea
unui sir de alte intrebari delicate, cum ar fi cea referitoare la incalcarea
prevederilor Conventiei privind standardele alegerilor democratice, drepturilor
si libertatilor electorale in statele membre ale CSI, care a fost ratificata in
iulie 2004, dar despre care, chiar si dupa anuntarea datei alegerilor, nu se
cunoaste daca a intrat in vigoare sau nu. Deci, nu este clar cadrul legislativ care asigura desfasurarea
alegerilor. In al treilea rind, refuzul de a recunoaste
greselile atrage dupa sine altele. Astfel, actiunile
indreptate spre justificarea post-factum a deciziei CEC oricum nu par
convingatoare. In acest sens, este curios ca
Monitorul Oficial nr. 241, pe care este indicata data aparitiei 27 decembrie
2004 si in care a fost publicata hotarirea Parlamentului referitoare la
stabilirea datei alegerilor, a fost distribuit beneficiarilor abia pe 31
decembrie 2004, impreuna cu nr. 242-245 al Monitorului Oficial, lucru care
poate indica faptul ca data publicarii hotaririi Parlamentului a fost indicata
post-factum, dupa ce PSD s-a adresat justitiei. Intr-adevar,
ce sens avea sa fie publicat la 27 decembrie un numar aparte, de doar 18
pagini, al Monitorului oficial, care sa fie distribuit impreuna cu un alt numar
de 130 de pagini, pe 31 decembrie, in timp ce practica arata ca unele numere
ale monitoarelor oficiale contin si cite 250 de pagini, aceasta mai cu seama ca
datele adoptarii documentelor publicate in cele doua numere, practic, coincid.
Insa acest lucru nu salveaza situatia in principiu, deoarece decizia CEC
privind locul si timpul acceptarii documentelor concurentilor electorali oricum
a fost adoptata cu o zi inainte, pe 26 decembrie. In al
patrulea rind, adresarea PSD in justitie o punea pe acesta din urma intr-o
situatie extrem de delicata. Intr-adevar, o decizie judiciara in favoarea
guvernantilor ar putea avea consecinte imprevizibile pentru actualul proces
electoral din RM, pe cind o decizie de invalidare a hotaririi CEC atrage dupa
sine si invalidarea hotaririi Parlamentului privind fixarea datei alegerilor,
dat fiind faptul ca nu este clar cind a intrat aceasta in vigoare.
Din nefericire, in aceasta
situatie, toate socurile le va avea de suportat CEC, care va trebui sa gaseasca
o modalitate de revenire la normal, lucru care pare a fi imposibil fara
implicarea forului legislativ, singurul abilitat cu dreptul de modificare si
talmacire a prevederilor actelor normative. Insa Parlamentul se afla in vacanta
pina in luna februarie, de aceea, pina atunci poate fi convocat doar in sedinta
extraordinara. Nu este exclus ca fractiunile de opozitie sa insiste asupra unei
sesiuni extraordinare, motivind necesitatea aducerii procesului electoral in
albia normalitatii, dar mai ales in scopul de a obtine tribuna suprema pentru
acuzarea publica a partidului de guvernamint ca actioneaza dupa principiul
bunului rege Dagobert - "la ce bun sa detii puterea daca nu abuzezi de
ea" - precum si a le aminti cetatenilor ca exista temei ca in noul an al Cocosului
aceasta sa anunte Desteptarea si eventual SCHIMBAREA.