Semne bune anul are?

Igor BOTAN

Moldova Azi, 3 ianuarie 2005

In ajunul sarbatorilor de iarna, la 24 decembrie 2004, forul legislativ a adoptat hotarirea nr. 444-XV prin care a stabilit data desfasurarii alegerilor parlamentare. Stabilirea datei alegerilor pentru ziua de 6 martie a.c. este in perfecta conformitate cu prevederile Constitutiei Republicii Moldova (RM), ale Codului electoral si ale unui sir de hotariri ale Curtii Constitutionale referitoare la termenele expirarii mandatului Parlamentului si desfasurarea alegerilor pentru un nou Parlament. Este remarcabil faptul ca au fost luate in consideratie prevederile legii nr. 1234-XIV privind procedura de alegere a presedintelui RM, astfel incit noul sef al statului sa poata fi, in principiu, ales de noul Parlament pina la expirarea la 8 aprilie a.c. a mandatului Presedintelui in exercitiu.

Un alt eveniment comentat in termeni pozitivi de catre mass-media este Apelul Presedintelui RM Vladimir Voronin catre Consiliul de observatori al institutiei publice nationale a audiovizualului Compania "Teleradio-Moldova" in care a cerut organului respectiv sa adopte masuri pentru "a exclude interpretarea eronata sau tendentioasa a aparitiei oricarei informatii despre activitatea curenta a puterii". In sfirsit, alocutiunea Presedintelui Voronin din cadrul sedintei de inchidere a sesiunii de toamna-iarna a Parlamentului a fixat repere comune pentru putere si opozitie: asigurarea in 2005 a unui scrutin parlamentar care sa exprime adevarata vointa a poporului; avansarea solidara spre principiile europene; realizarea Strategiei de Crestere Economica si Reducere a Saraciei; modernizarea tarii cu scopul obtinerii statutului de membru asociat, iar apoi si de membru al Uniunii Europene.

Cele trei evenimente enumerate mai sus, care au precedat inceputul campaniei electorale, indica la prima vedere faptul ca exista tendinte cu caracter pozitiv in politica moldoveneasca. Nu incape indoiala ca orice forta politica de opozitie cu o anumita pondere din RM, cu exceptia Uniunii Cetatenilor "Patria-Rodina", promotoare a unei politici de integrare exclusiva cu Rusia, poate subscrie la principiile desemnate de catre seful statului.

Totusi, nu trebuie exagerat caracterul pozitiv al tendintelor mentionate. In primul rind, pare a fi evident ca tendintele pozitive sint, mai degraba, o manifestare a "instinctului de autoconservare" la putere a actualilor guvernanti. "Aripa pragmatica" a partidului de guvernamint a decis, probabil, sa se resemneze in fata pericolului a ceea ce seful statului a numit "epidemia" din Georgia si Ucraina. In al doilea rind, asa-zisii pragmatici din partidul de guvernamint au inteles, probabil, ca nu pot ignora cu totul indemnurile institutiilor democratice internationale si cele ale liderilor celor mai influente democratii de a organiza alegeri libere si corecte. In sfirsit, principalele forte de opozitie - Partidul Popular Crestin Democrat (PPCD), Blocul "Moldova Democrata" (BMD) si Partidul Social Democrat (PSD) au transmis guvernantilor mesaje foarte clare ca nu cred in bunele intentii ale acestora.

Astfel, Biroul Permanent al PPCD, adoptind la 15 decembrie 2004 hotarirea cu privire la culoarea electorala, a transmis tuturor urmatorul mesaj: "Culoarea portocalie a devenit deja in spatiul regiunii noastre simbolul innoirilor benefice. Dupa Romania si Ucraina, Republica Moldova este tara care trebuie sa resimta impactul puternic al SCHIMBARII, schimbare care vine sub semnul culorii ORANJ". La rindul sau, BMD a organizat un sir de manifestari de lansare a blocului in cadrul carora a invinuit guvernantii de promovare a unei politici dictatoriale, de intimidare a opozitiei, avertizindu-i ca vor trebui sa raspunda in fata legii pentru abuzurile comise. In sfirsit, perioada electorala a inceput cu un scandal legat de atacarea de catre PSD in Curtea Suprema de Justitie a hotaririi Comisiei Electorale Centrale (CEC), din 26 decembrie 2004, prin care a fost stabilita data, locul si timpul prezentarii documentelor de catre potentialii concurenti electorali. PSD a invinuit CEC si partidul de guvernamint de incalcare a legislatiei si falsificare a alegerilor pe motiv ca in conformitate cu articolul 44(2) al Codului electoral informatia privind locul si timpul primirii documentelor potentialilor concurenti electorali "este data publicitatii in termen de 2 zile de la inceperea perioadei de desemnare a candidatilor". Argumentele PSD se bazeaza pe articolul 1 din Codul electoral in conformitate cu care "perioada electorala" incepe in "ziua aducerii la cunostinta publica a datei alegerilor", considerind ca se are in vedere ziua intrarii in vigoare a hotaririi Parlamentului, adica ziua publicarii hotaririi respective in Monitorul Oficial.

De fapt, esenta acuzatiilor PSD la adresa guvernantilor se reduce la faptul ca acestia au manipulat sirul de evenimente astfel incit sa asigure inregistrarea partidului de guvernamint drept primul concurent electoral, lucru care in conformitate cu articolul 48(3) din Codul electoral va avea drept efect ca partidul respectiv va figura primul si in buletinele de vot.

Intr-adevar, fractiunea parlamentara majoritara, fara a consulta in prealabil celelalte fractiuni parlamentare, abia in a doua jumatate a zilei de 23 decembrie 2004 a facut publica intentia de a introduce pe ordinea de zi a sedintei plenare din 24 decembrie proiectul de hotarire privind stabilirea datei pentru alegerea Parlamentului. In opinia fractiunii Partidului Popular Crestin Democrat (PPCD), procedind astfel, fractiunea majoritara a incalcat un sir de articole din capitolele 1 si 2 ale Titlului II al Regulamentului Parlamentului referitoare la ordinea de zi si procedura legislativa. Mai mult, hotarirea respectiva a fost votata de majoritatea parlamentara, in pofida faptului ca articolul 2 al acesteia stabilea ca "hotarirea intra in vigoare la data adoptarii", lucru ce contravine legii nr. 173-XIII din 6.07.1994 privind modul de publicare si intrare in vigoare a actelor oficiale. Fractiunea majoritara nu a luat in consideratie nici hotarirea nr.20 din 29.04.1999 care stabilise in mod expres ca "in conformitate cu art.1 alin. (4) din legea precitata, hotaririle Parlamentului intra in vigoare: la data publicarii in Monitorul Oficial, sau la data indicata in text (adica la data publicarii lor sau la o data ulterioara, prevazuta de legiuitor). Actele oficiale ce intra in vigoare la data prevazuta in textul respectiv se publica in Monitorul Oficial in termen de 10 zile de la data adoptarii". A doua zi dupa adoptarea hotaririi privind data alegerilor, partidul de guvernamint a convocat Plenara Comitetului Central la care a adoptat lista de candidati, iar inca peste o zi, duminica, pe 26 decembrie 2004, CEC a convocat o sedinta in cadrul careia a adoptat hotarirea privind locul si timpul primirii documentelor de inregistrare a concurentilor electorali. In ziua urmatoare, la 27 decembrie 2004, partidul de guvernamint a fost primul care a depus la CEC actele necesare pentru inregistrare in calitate de primul concurent electoral.

In acest mod, articolul 2 din hotarirea Parlamentului referitor la intrarea acesteia in vigoare in ziua adoptarii a indus in eroare CEC, care nu putea convoca sedinta de stabilire a locului si timpului primirii documentelor decit in conformitate cu articolul 25(2) care stabileste ca "sedintele CEC se anunta cu 48 de ore inainte de desfasurarea lor, cu exceptia sedintelor din perioada electorala, cind trebuie anuntate intr-un termen mai scurt, in virtutea faptului ca problemele cer o examinare urgenta".

Acum intrebarea este: ce a obtinut partidul de guvernamint prin aceste actiuni de luare prin surprindere a oponentilor politici cu scopul de a fi inscris primul in buletinele de vot?

Raspunsul pare a fi - nimic, in afara de un scandal politic care promite sa fie de mare rezonanta, de sifonare a imaginii si de alimentare a suspiciunilor opozitiei, a organizatiilor internationale specializate in monitorizarea alegerilor, in timp ce presedintele partidului de guvernamint asigura opinia publica despre intentia de a garanta in mod unilateral alegeri oneste. De fapt, actiunile intreprinse au un efect invers.

Intr-adevar, in alegerile din 1998 Partidul Comunistilor a figurat primul in buletinele de vot, acumulind 30% din sufragii, in timp ce in 2001, figurind pe pozitia a treia a cumulat 50%. Deci, nu avea sens luarea prin surprindere a oponentilor si goana dupa locul intii in buletinele de vot. In al doilea rind, prin actiunile sale partidul de guvernamint a provocat ridicarea unui sir de alte intrebari delicate, cum ar fi cea referitoare la incalcarea prevederilor Conventiei privind standardele alegerilor democratice, drepturilor si libertatilor electorale in statele membre ale CSI, care a fost ratificata in iulie 2004, dar despre care, chiar si dupa anuntarea datei alegerilor, nu se cunoaste daca a intrat in vigoare sau nu. Deci, nu este clar cadrul legislativ care asigura desfasurarea alegerilor. In al treilea rind, refuzul de a recunoaste greselile atrage dupa sine altele. Astfel, actiunile indreptate spre justificarea post-factum a deciziei CEC oricum nu par convingatoare. In acest sens, este curios ca Monitorul Oficial nr. 241, pe care este indicata data aparitiei 27 decembrie 2004 si in care a fost publicata hotarirea Parlamentului referitoare la stabilirea datei alegerilor, a fost distribuit beneficiarilor abia pe 31 decembrie 2004, impreuna cu nr. 242-245 al Monitorului Oficial, lucru care poate indica faptul ca data publicarii hotaririi Parlamentului a fost indicata post-factum, dupa ce PSD s-a adresat justitiei. Intr-adevar, ce sens avea sa fie publicat la 27 decembrie un numar aparte, de doar 18 pagini, al Monitorului oficial, care sa fie distribuit impreuna cu un alt numar de 130 de pagini, pe 31 decembrie, in timp ce practica arata ca unele numere ale monitoarelor oficiale contin si cite 250 de pagini, aceasta mai cu seama ca datele adoptarii documentelor publicate in cele doua numere, practic, coincid. Insa acest lucru nu salveaza situatia in principiu, deoarece decizia CEC privind locul si timpul acceptarii documentelor concurentilor electorali oricum a fost adoptata cu o zi inainte, pe 26 decembrie. In al patrulea rind, adresarea PSD in justitie o punea pe acesta din urma intr-o situatie extrem de delicata. Intr-adevar, o decizie judiciara in favoarea guvernantilor ar putea avea consecinte imprevizibile pentru actualul proces electoral din RM, pe cind o decizie de invalidare a hotaririi CEC atrage dupa sine si invalidarea hotaririi Parlamentului privind fixarea datei alegerilor, dat fiind faptul ca nu este clar cind a intrat aceasta in vigoare.

Din nefericire, in aceasta situatie, toate socurile le va avea de suportat CEC, care va trebui sa gaseasca o modalitate de revenire la normal, lucru care pare a fi imposibil fara implicarea forului legislativ, singurul abilitat cu dreptul de modificare si talmacire a prevederilor actelor normative. Insa Parlamentul se afla in vacanta pina in luna februarie, de aceea, pina atunci poate fi convocat doar in sedinta extraordinara. Nu este exclus ca fractiunile de opozitie sa insiste asupra unei sesiuni extraordinare, motivind necesitatea aducerii procesului electoral in albia normalitatii, dar mai ales in scopul de a obtine tribuna suprema pentru acuzarea publica a partidului de guvernamint ca actioneaza dupa principiul bunului rege Dagobert - "la ce bun sa detii puterea daca nu abuzezi de ea" - precum si a le aminti cetatenilor ca exista temei ca in noul an al Cocosului aceasta sa anunte Desteptarea si eventual SCHIMBAREA.