BNM - rapoarte si raporturi...

Vitalie CONDRATCHI

Moldova Azi, 28 decembrie 2004

Rezervele valutare ale Bancii Nationale au depasit la sfarsitul lunii noiembrie cifra de 400 de milioane de dolari, iar potrivit prognozelor BNM pentru anul viitor, rezervele vor atinge cifra de 600 de milioane de dolari. Banca centrala este nevoita sa cumpere masiv valuta de pe piata interna pentru a "realiza si mentine stabilitatea valutei nationale", sarcina prevazuta de Legea privind Banca Nationala a Moldovei.

Astfel, in 11 luni ale anului curent Banca a procurat de pe piata interna peste 200 de milioane de dolari, rezervele sale valutare atingand un nivel record in 11 ani, de la punerea in circulatie, la 29 noiembrie 1993, a leului moldovenesc.

Oferta neta de valuta pe piata interna a crescut in anul curent cu 65% si cu toate ca Banca Nationala a facut procurari masive, leul s-a apreciat cu 13% fata de dolar. Acestea sant doar unele efecte ale transferurilor abundente de bani efectuate de catre cetatenii moldoveni care lucreaza peste hotare. Potrivit prognozelor BNM, transferurile de valuta de peste hotare vor constitui in anul curent 600 de milioane de dolari, in crestere cu 27% si vor avea si anul viitor o influenta importanta asupra pietei valutare interne.

Atunci cand cumpara valuta de pe piata interna, BNM pune in circulatie lei, iar pentru a reduce presiunea inflationista, Banca Nationala pe parcursul intregului an a efectuat sterilizari a masei monetare. Insa, pentru ca sterilizarea excedentului de numerar se efectueaza prin vanzarea pe un termen limitat a hartiilor de valoare de stat catre bancile comerciale, expertii sustin ca aceste masuri au doar un caracter temporar. Astfel, masa monetara a crescut in anul curent cu 42% iar baza monetara cu 41%, in locul preconizatelor la inceputul anului 24,1% si respectiv 23,1%, astfel, BNM vazandu-se nevoita sa-si modifice propria politica monetara si valutara pentru a …"legaliza" aceste evolutii, la fel ca si acordarea unui credit de 50 de milioane de dolari catre Guvern. Potrivit lui Marin Molosag, Banca Nationala spera sa recupereze in anul 2005 de la Guvern o parte din creditele acordate anterior, valoarea carora se ridica la 2 miliarde de lei. Este vorba de 127 de milioane de lei, prevazuti in Legea bugetului pe anul viitor. Insa, desi in legea bugetului au fost incluse mijloace financiare pentru rambursarea datoriilor in repetate randuri, guvernatorul BNM, Leonid Talmaci se plangea anterior ca Banca centrala nu a primit nici un ban inapoi de la Guvern… Despre relatiile dintre Guvern si Banca Nationala, care se supune Parlamentului si este, teoretic, independenta, a fost vorba si la Clubul ziaristilor economisti, unde Marin Molosag a anuntat despre iminenta semnare a unei Strategii de colaborare intre banca si executiv pana in anul 2010. Banca Nationala si Guvernul si pana in prezent coordonau o serie de politici la nivel macroeconomic, insa acestea s-au dovedit, potrivit lui Molosag, insuficiente. Documentul este unul ambitios, componentele macroeconomice ale strategiei presupunand activitati comune in vederea crearii conditiilor de crestere economica durabila, reducerea inflatiei si favorizarea antreprenoriatului, coordonarea politicii in ce priveste schimbul valutar si oferta pe piata valutara, stabilizarea situatiei datoriei externe, implementarea reformelor structurale si regulatorii, precum si implementarea unei politici fiscale austere. De asemenea, sunt prevazute masuri de imbunatatire a balantei de plati, stabilizarea pietei valutare si in final cresterea PIB-ului.

Intre timp insa, intre BNM si Guvern continua disensiunile. Una care a devenit publica priveste dorinta premierului Tarlev de a reduce rata dobanzilor la cresiditele acordate de bancile comerciale. Potrivit viceguvernatorului Bancii Nationale, Marin Molosag, rezervele interne ale bancilor comerciale sant epuizate, evolutie semnalata de scaderea diferentei intre rata dobanzilor la depozite si la credite. "Doar politicile BNM in acest sens nu sant suficiente si am propus Guvernului sa intreprinda la randul sau o serie de masuri, cum ar fi imbunatatirea cadrului normativ," a spus Molosag. Doar 10% din banii transferati de peste hotare sunt depozitati in banci, restul fiind chelutiti preponderent pentru consum. Mai mult decat atat, potrivit viceguvernatorului BNM, si volumul creditelor de consum acordate de bancile comerciale moldovene va creste in anul viitor. In aceste conditii mai ramane de vazut cat de eficiente vor fi instrumentele comune ale Guvernului si ale BNM in vederea imbunatatirii balantei de plati, caci in urma consumului in crestere decalajul intre importuri si nivelul exporturilor a atins un nivel record… Chiar daca deficitul balantei comerciale este acoperit partial de valuta trimisa acasa de cetatenii moldoveni de peste hotare, situatia nu poate dura la nesfarsit, iar Fondul Monetar International si Banca Mondiala anticipeaza deja astfel de evolutii, aratand spre o posibila criza bugetara in urmatorii ani…

Sa nu se intample ca actiunile comune ale BNM si ale Guvernului sa se limiteze la unele formale, ca in cazul rezervelor obligatorii ale bancilor comerciale. BNM a redus in anul curent cota rezervelor obligatorii ale bancilor comerciale de la 12 la 10%, insa prin simpa schimbare a metodologiei de calculare a acestora care presupune excluderea mijloacelor de casa din structura rezervelor. Cu alte cuvinte, teoretic, cota rezervelor a fost redusa, insa bancile trebuie sa blocheze si in continuare aceleasi mijloace financiare. Potrivit Strategiei comune a Guvernului si BNM, urmeaza a fi elaborat "un indice sintetic al inflatiei", care nu va mai include produse si marfuri supuse unor oscilatii de pret majore, printre care energia si produsele agricole.

Un ultim raport al FMI privind transparenta fiscala arata mai multe neajunsuri in transparenta activitatilor autoritatilor, in special in privinta cheltuielilor fiscale, efectuarea carora necesita "o mai mare munca analitica, iar rezultatele trebuie date publicitatii". In acelasi timp, desi activitatile cvazi-fiscale in sectorul energetic s-au redus, ele raman a fi de proportii, mai ales in tranzactiile cu gazul natural, fapt ce sugereaza necesitatea unei monitorizari mai intense a domeniului, se mai arata in raport. Cat priveste politica fiscala si administrarea banilor publici, autorii raportului recomanda autoritatilor moldovene sa se abtina de la modificarile frecvente care au loc pe parcursul anului si, din nou, sa faca publice toata informatia referitor la schimbarile care au loc. Totodata, bugetele locale continua sa ramana netransparente, alaturi de rezultatele auditului extern si intern, trezorerie si lipsa coordonarii problemelor financiare cu administratiile publice locale.

In conditiile unei cresteri economice impresionante si a excesului de valuta trimisa de gastarbeiteri, expertii FMI au inceput sa abordeze probleme mult mai nuantate in activitatea autoritatilor. Una este insufieienta monitorizare a operatiunilor financiare efectuate de intreprinderile de stat si rolul practic nul in acest domeniu al unui agent fiscal cheie al Guvernului - Ministerul Finantelor. Si sa nu uitam ca aceasta aluzie la cheltuielile enorme ale unor intreprinderi sau institutii de stat vine exact inaintea alegerilor generale, chiar daca nu are o legatura directa cu acestea.