BNM - rapoarte si raporturi...
Vitalie
CONDRATCHI
Moldova Azi, 28 decembrie 2004
Rezervele
valutare ale Bancii Nationale au depasit la sfarsitul lunii noiembrie cifra de
400 de milioane de dolari, iar potrivit prognozelor BNM pentru anul viitor,
rezervele vor atinge cifra de 600 de milioane de dolari. Banca centrala este
nevoita sa cumpere masiv valuta de pe piata interna pentru a "realiza si
mentine stabilitatea valutei nationale", sarcina prevazuta de Legea
privind Banca Nationala a Moldovei.
Astfel, in 11
luni ale anului curent Banca a procurat de pe piata interna peste 200 de
milioane de dolari, rezervele sale valutare atingand un nivel record in 11 ani,
de la punerea in circulatie, la 29 noiembrie 1993, a leului moldovenesc.
Oferta neta de
valuta pe piata interna a crescut in anul curent cu 65% si cu toate ca Banca
Nationala a facut procurari masive, leul s-a apreciat cu 13% fata de dolar.
Acestea sant doar unele efecte ale transferurilor abundente de bani efectuate
de catre cetatenii moldoveni care lucreaza peste hotare. Potrivit prognozelor
BNM, transferurile de valuta de peste hotare vor constitui in anul curent 600
de milioane de dolari, in crestere cu 27% si vor avea si anul viitor o
influenta importanta asupra pietei valutare interne.
Atunci cand cumpara
valuta de pe piata interna, BNM pune in circulatie lei, iar pentru a reduce
presiunea inflationista, Banca Nationala pe parcursul intregului an a efectuat
sterilizari a masei monetare. Insa, pentru ca sterilizarea excedentului de
numerar se efectueaza prin vanzarea pe un termen limitat a hartiilor de valoare
de stat catre bancile comerciale, expertii sustin ca aceste masuri au doar un
caracter temporar. Astfel, masa monetara a crescut in anul curent cu 42% iar
baza monetara cu 41%, in locul preconizatelor la inceputul anului 24,1% si
respectiv 23,1%, astfel, BNM vazandu-se nevoita sa-si modifice propria politica
monetara si valutara pentru a …"legaliza" aceste evolutii, la fel ca
si acordarea unui credit de 50 de milioane de dolari catre Guvern. Potrivit lui
Marin Molosag, Banca Nationala spera sa recupereze in anul 2005 de la Guvern o
parte din creditele acordate anterior, valoarea carora se ridica la 2 miliarde
de lei. Este vorba de 127 de milioane de lei, prevazuti in Legea bugetului pe
anul viitor. Insa, desi in legea bugetului au fost incluse mijloace financiare
pentru rambursarea datoriilor in repetate randuri, guvernatorul BNM, Leonid
Talmaci se plangea anterior ca Banca centrala nu a primit nici un ban inapoi de
la Guvern… Despre relatiile dintre Guvern si Banca Nationala, care se supune
Parlamentului si este, teoretic, independenta, a fost vorba si la Clubul
ziaristilor economisti, unde Marin Molosag a anuntat despre iminenta semnare a
unei Strategii de colaborare intre banca si executiv pana in anul 2010. Banca
Nationala si Guvernul si pana in prezent coordonau o serie de politici la nivel
macroeconomic, insa acestea s-au dovedit, potrivit lui Molosag, insuficiente.
Documentul este unul ambitios, componentele macroeconomice ale strategiei presupunand
activitati comune in vederea crearii conditiilor de crestere economica
durabila, reducerea inflatiei si favorizarea antreprenoriatului, coordonarea
politicii in ce priveste schimbul valutar si oferta pe piata valutara,
stabilizarea situatiei datoriei externe, implementarea reformelor structurale
si regulatorii, precum si implementarea unei politici fiscale austere. De
asemenea, sunt prevazute masuri de imbunatatire a balantei de plati,
stabilizarea pietei valutare si in final cresterea PIB-ului.
Intre timp
insa, intre BNM si Guvern continua disensiunile. Una care a devenit publica
priveste dorinta premierului Tarlev de a reduce rata dobanzilor la cresiditele
acordate de bancile comerciale. Potrivit viceguvernatorului Bancii Nationale,
Marin Molosag, rezervele interne ale bancilor comerciale sant epuizate,
evolutie semnalata de scaderea diferentei intre rata dobanzilor la depozite si
la credite. "Doar politicile BNM in acest sens nu sant suficiente si am
propus Guvernului sa intreprinda la randul sau o serie de masuri, cum ar fi
imbunatatirea cadrului normativ," a spus Molosag. Doar 10% din banii
transferati de peste hotare sunt depozitati in banci, restul fiind chelutiti
preponderent pentru consum. Mai mult decat atat, potrivit viceguvernatorului
BNM, si volumul creditelor de consum acordate de bancile comerciale moldovene
va creste in anul viitor. In aceste conditii mai ramane de vazut cat de
eficiente vor fi instrumentele comune ale Guvernului si ale BNM in vederea
imbunatatirii balantei de plati, caci in urma consumului in crestere decalajul
intre importuri si nivelul exporturilor a atins un nivel record… Chiar daca
deficitul balantei comerciale este acoperit partial de valuta trimisa acasa de
cetatenii moldoveni de peste hotare, situatia nu poate dura la nesfarsit, iar
Fondul Monetar International si Banca Mondiala anticipeaza deja astfel de
evolutii, aratand spre o posibila criza bugetara in urmatorii ani…
Sa nu se
intample ca actiunile comune ale BNM si ale Guvernului sa se limiteze la unele
formale, ca in cazul rezervelor obligatorii ale bancilor comerciale. BNM a
redus in anul curent cota rezervelor obligatorii ale bancilor comerciale de la
12 la 10%, insa prin simpa schimbare a metodologiei de calculare a acestora
care presupune excluderea mijloacelor de casa din structura rezervelor. Cu alte
cuvinte, teoretic, cota rezervelor a fost redusa, insa bancile trebuie sa
blocheze si in continuare aceleasi mijloace financiare. Potrivit Strategiei
comune a Guvernului si BNM, urmeaza a fi elaborat "un indice sintetic al
inflatiei", care nu va mai include produse si marfuri supuse unor
oscilatii de pret majore, printre care energia si produsele agricole.
Un ultim raport
al FMI privind transparenta fiscala arata mai multe neajunsuri in transparenta
activitatilor autoritatilor, in special in privinta cheltuielilor fiscale,
efectuarea carora necesita "o mai mare munca analitica, iar rezultatele
trebuie date publicitatii". In acelasi timp, desi activitatile
cvazi-fiscale in sectorul energetic s-au redus, ele raman a fi de proportii,
mai ales in tranzactiile cu gazul natural, fapt ce sugereaza necesitatea unei
monitorizari mai intense a domeniului, se mai arata in raport. Cat priveste politica fiscala si administrarea banilor publici, autorii
raportului recomanda autoritatilor moldovene sa se abtina de la modificarile
frecvente care au loc pe parcursul anului si, din nou, sa faca publice toata
informatia referitor la schimbarile care au loc. Totodata, bugetele locale
continua sa ramana netransparente, alaturi de rezultatele auditului extern si
intern, trezorerie si lipsa coordonarii problemelor financiare cu
administratiile publice locale.
In conditiile
unei cresteri economice impresionante si a excesului de valuta trimisa de
gastarbeiteri, expertii FMI au inceput sa abordeze probleme mult mai nuantate
in activitatea autoritatilor. Una este insufieienta monitorizare a
operatiunilor financiare efectuate de intreprinderile de stat si rolul practic
nul in acest domeniu al unui agent fiscal cheie al Guvernului - Ministerul
Finantelor. Si sa nu uitam ca aceasta aluzie la cheltuielile enorme ale unor
intreprinderi sau institutii de stat vine exact inaintea alegerilor generale,
chiar daca nu are o legatura directa cu acestea.