Craciunul: fetis sau arhetip?
Rodica MAHU
Moldova Azi, 10 ianuarie 2005
Si de Craciunul acesta ne-am
confruntat cu aceeasi dilema: stilul nou - stilul vechi. Problema stilului
bisericesc este dezbatuta in spatiul nostru de la 1925
incoace, cand s-a trecut de jure la stilul nou. Atunci, o
parte din credinciosi, mai ales populatia rusa, a reactionat extrem de negativ.
Au existat clerici ce s-au opus vehement indreptarii
calendarului, instigandu-i pe enoriasi sa-si faca biserici clandestine. Nici in
prezent, situatia nu este una simpla, in special
pentru populatia rurala, a carei mentalitate se cramponeaza de data concreta,
de 7 ianuarie. Eventuala schimbare a calendarului parca ar rupe din
integralitatea vietii ei ce pare programata astfel
genetic. Instalati la oras, fostii sateni (urbanizati de 5, 20 sau de 50 de
ani) urmeaza in proportie de 80-90 la suta paradigma mostenita de acasa, adica
stilul vechi. Exista o alta categorie de oraseni
proveniti din satele de pe malul Prutului unde, pana la 1940, s-a reusit
trecerea la noul calendar. In fine, se manifesta si o a treia categorie, in
crestere progresiva, care adera la Craciunul sincronizat cu cel occidental.
Chiar daca e tot mai accentuat comercializat, acesta le da adeptilor sai aerul
de emancipare, de rupere din zona de influenta a
imperiului rasaritean.
Orice ai zice insa, problema
stilului tine, intai de toate, de astronomie care, cu regret, este interpretata de parca ar fi o problema canonica nr. 1, desi nicaieri in canoanele bisericesti nu exista referiri la
calendar. E o interpretare gresita cand se spune ca acceptarea calendarului
nou este, de fapt, trecerea la catolicism. Tema este
reluata an de an nu numai in R. Moldova, ci si in
Rusia. Arhaismul funciar al poporului rus continua sa-l mentina la distanta de
tot ce e schimbare, inclusiv in probleme de indreptare
a stilului religios. Dincolo de aceasta, exista si aspectul
politic. Insistarea pe stilul vechi mentine un
URSS in plan crestin, un soi de internationalism crestin, considera preoti din
jurisdictia Mitropoliei Basarabiei. Totusi, ea isi formuleaza pozitia destul de
conciliant: Mitropolia Basarabiei nu va constrange
nicicand bisericile sa treaca la stilul nou, dar nu le va forta sa ramana la
stilul vechi. "In prezent, Mitropolia Basarabiei are
biserici ce slujesc pe stil nou, dupa cum si Mitropolia Moldovei are cateva
biserici ce tin stilul nou. Astazi, cand lumea circula mult
in Occident, vine acasa cu o noua traire, mai moderna, asupra lumii. Vom ramane la aceasta situatie in functie de vrerea parohiilor pana
se va hotari lumea, ca sa nu chinuim crestinii in lupte aprigi", conchide
protoiereul Ioan Ciuntu, consilier cultural al Mitropoliei Basarabiei.
Catedrala Sfanta Teodora de la Sihla, una din putinele, daca nu singura
biserica din Chisinau, sarbatoreste de cativa ani Craciunul si pe nou, si pe
vechi. Astfel, la 25 decembrie, biserica e arhiplina si
patosul preotilor e deosebit. La 7 ianuarie, e mai putina lume si elanul
preotilor nu mai e acelasi. Parohul Ioan Ciuntu a anuntat ca, de la 25
decembrie 2004, slujbele se vor face la toate sarbatorile si pe stil nou, si pe
stil vechi. "Este evident faptul ca numarul celor care tin pe stil nou e
tot mai mare. In ce ma priveste, continuu sa respect
Craciunul la 7 ianuarie, dupa cum se serbeaza la mine acasa, in
Etnograful Valeriu Chiper, originar
din satul Caslita-Prut, Cahul, sustine ca, de cand tineau minte bunicii sai, au
sarbatorit in stil nou, pana in 1990. Dupa 1991 insa la biserica din sat au
inceput a se tine slujbele pe stil vechi si oameni nu mai veneau, cu aceeasi
problema confruntandu-se si parohiile din satele vecine, Slobozia Mare,
Giurgiulesti, Cuza Voda, Gavanoasa. De
25 decembrie, biserica era inchisa si se deschidea abia la Boboteaza.
Acum insa, chiar daca apartine de Mitropolia Moldovei, biserica din Caslita a
trecut la tinerea tuturor sarbatorilor pe nou. Se zice ca, in acest scop,
fusese data chiar "o circulara" de la insusi Mitropolitul Vladimir,
pentru ca se pierdeau enoriasii. In felul acesta, a inceput sa
se reabiliteze si traditia colindei.
Problema e si mai complexa: chiar si
cei care se considera trecuti la stilul nou au un
calendar bisericesc mixt: Pascalia si sarbatorile cu data variabila au ramas
dupa stilul vechi, iar sarbatorile fixe, dupa calendarul gregorian, crede Nina
Negru, cercetator stiintific. In sanul Ortodoxiei, care cuprinde 15 biserici
ortodoxe autocefale, pe vechi au ramas Patriarhia Ierusalimului, calugarii de
la Muntele Athos, Bisericile Rusa si Sarba. In lumea catolica si protestanta,
reforma calendarului a fost "asimilata" timp de doua secole,
XVI-XVIII, de aceea faptul ca s-au inregistrat miscari centrifuge in sanul unor
Biserici Ortodoxe in secolul XX nu trebuie sa socheze.
"Din punctul de vedere al psihologiei maselor, este daunator sa se
sarbatoreasca aceeasi data si pe vechi, si pe nou. Acesta nu este
un spectacol, ca sa se repete si la 25 decembrie, si la 7 ianuarie. In
Basarabia anilor '30, s-a sarbatorit pana si Pastele de doua ori in acelasi an,
tot pentru a intra in voia tuturor. Omul devine
indecis si nu are nici un reper foarte sigur, ceea ce
alieneaza, intr-un mod mai subtil, individul", observa cercetatoarea,
exprimand si opinia unui ortodox practicant.
Fundamentandu-si optiunea pentru 7
ianuarie ca singura data plauzibila pentru Nasterea lui Isus Hristos, clericii
aflati sub jurisdictia Mitropoliei moscovite denunta "credinta fara
apartenenta" a partasilor stilului nou, fuga acestora dupa "moda
societatii contemporane occidentale, secularizata si idolatra". Astfel, pe
fundalul unei laicizari accentuate a sarbatoririi Craciunului pe mapamond
(consumerismul golind de sensul initial simbolul Nasterii lui Mesia), satul -
dar si orasul - basarabean se incapataneaza sa-si pastreze, aproape incremenit,
arhetipul, fiind indemnat de fenomenul, tot mai accentuat, al etatizarii
Bisericii oficiale.